Europa sărbătoreşte anul acesta împlinirea a 20 de ani de la înlăturarea de la putere a dictaturilor comuniste în Europa Centrală şi de Est, precum şi de la căderea Zidului Berlinului. Nu este întîmplător că în urma şedinţei de ieri Parlamentul European (PE) a condamnat ferm şi neechivoc crimele împotriva umanităţii şi încălcările grave ale drepturilor omului comise de toate regimurile totalitare şi autoritare, exprimîndu-şi totodată compasiunea faţă de suferinţa victimelor. Integrarea europeană a fost de la început o reacţie la suferinţa provocată de cele două războaie mondiale şi de tirania regimului nazist care a condus la Holocaust, precum şi la expansiunea regimurilor totalitare şi nedemocratice din Europa Centrală şi de Est. Totodată, aceasta a reprezentat şi o modalitate de a depăşi disensiunile profunde şi ostilitatea din Europa prin cooperare şi integrare cu scopul a pune capăt războaielor şi a asigura democraţia în Europa. Deputaţii europeni au cerut ca 23 august să fie declarată Ziua Europeană a Memoriei Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare şi Autoritare.

Potrivit documentului citat, membrii Parlamentului European regretă că, după 20 de ani, accesul la documentele de relevanţă personală şi la cele necesare pentru cercetarea ştiinţifică este încă restricţionat în anumite state membre. Parlamentarii europeni solicită tuturor statelor membre să depună un efort în vederea deschiderii arhivelor, inclusiv a fostelor servicii de securitate internă, ale poliţiei secrete şi ale agenţiilor de informaţii. Se cere instituirea unei platforme a memoriei şi conştiinţei europene care să ofere asistenţă relaţiilor şi cooperării dintre institutele de cercetare naţionale specializate în domeniul istoriei totalitarismului, precum şi creării unui centru paneuropean pentru victimele tuturor regimurilor totalitare.

Parlamentul European a adoptat şi un raport, întocmit de eurodeputatul român Adina-Ioana Vălean, care cere respectarea dreptului fundamental al tuturor cetăţenilor europeni la libera circulaţie în interiorul UE. Raportul, adoptat cu 500 voturi pentru, 104 împotrivă şi 55 de abţineri, solicită revizuirea acordurilor de tranziţie care încă prevăd restricţii ale libertăţii de circulaţie a cetăţenilor statelor membre care au aderat în 2004 şi 2007. La 1 ianuarie 2006 aproximativ 8,2 milioane de cetăţeni ai UE îşi exercitau dreptul de a avea reşedinţa în alt stat membru. Comisia a primit pînă în prezent peste 1.800 de plîngeri individuale, 40 de întrebări din partea Parlamentului şi 33 de petiţii, şi, pe baza acestora, a înregistrat 115 plîngeri şi a deschis cinci proceduri pentru încălcarea dreptului comunitar rezultată din aplicarea incorectă a Directivei 2004/38/CE. Statelor membre li se solicită să implementeze în întregime drepturile recunoscute nu doar soţilor de sex opus, ci şi partenerilor înregistraţi, membrilor nucleului familial şi partenerilor, inclusiv celor din cuplurile de acelaşi sex recunoscute de un stat membru, indiferent de cetăţenie şi independent de nerecunoaşterea acestora în dreptul civil al unui alt stat membru, pe baza principiilor recunoaşterii reciproce. Statelor membre li se solicită să acorde asistenţă cetăţenilor lor cu reşedinţa în alte state membre, punînd la dispoziţia lor, în cadrul misiunilor diplomatice şi consulare, toate informaţiile necesare referitoare la libertatea de circulaţie.