Parlamentul European (PE) a adoptat ieri Raportul privind aderarea României la UE, redactat de Pierre Moscovici, cu 542 voturi "pentru", 41 voturi "împotrivă" şi 27 de abţineri, după ce, miercuri, l-a dezbătut în sesiune plenară. Parlamentarii europeni au felicitat autorităţile române pentru progresele semnificative înregistrate într-o perioadă relativ scurtă, dar, în acelaşi timp, au avertizat asupra necesităţii menţinerii ritmului reformelor după aderare. Deputaţii europeni au apreciat că eforturile privind protecţia minorităţilor, a copiilor şi a persoanelor cu handicap mental ar trebui intensificate, la fel ca şi cele în lupta împotriva corupţiei, precum şi pentru ameliorarea capacităţii de absorbţie a fondurilor destinate sectorului agricol şi aplicarea legislaţiei europene privind siguranţa alimentară. De asemenea, PE a apreciat că România ar trebui să înregistreze progrese în ceea ce priveşte procesarea cererilor de restituire a proprietăţilor confiscate de fostul regim comunist şi ar trebui să facă eforturi suplimentare pentru protejarea mediului înconjurător, cu referire specială la proiectul minier de la Roşia Montană. "Nu izolăm România, ci încercăm s-o sprijinim", a declarat raportorul pentru România, Pierre Moscovici, în cadrul dezbaterilor de miercuri, adăugînd în acest context că susţine propunerea Comisiei Europene (CE) de a aplica României "măsuri însoţitoare" după data aderării. "Sîntem pregătiţi să urăm României şi Bulgariei bun venit la 1 ianuarie 2007, pentru că procesul de aderare este practic la final. Se va încheia, astfel, cea de-a cincea extindere din istoria UE şi considerăm că acesta a fost un adevarat succes", a declarat, la rîndul său, reprezentantul preşedinţiei finlandeze a Uniunii, Paula Lehtomaki. Consiliul european intenţionează însă să se asigure de buna funcţionare a Uniunii, a instituţiilor şi a politicilor europene şi după aderarea celor două ţări, a declarat Lehtomaki. Bulgaria şi România vor fi obligate să prezinte cu regularitate rapoarte legate de mecanismele de verificare ce vor însoţi aderarea. Primul raport este prevăzut pentru martie 2007, iar următorul, în iunie 2007. În timpul summit-ului din iunie 2007, Consiliul va analiza progresele celor două ţări, a precizat reprezentantul preşedinţiei finlandeze a Uniunii. În opinia europarlamentarilor, statele membre UE ar trebui să permită accesul românilor pe piaţa muncii după 1 ianuarie 2007.

După votul în plen al rapoartelor privind aderarea României şi Bulgariei la UE, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din PE, Elmar Brok, a subliniat importanţa clauzelor sectoriale. El a subliniat că, fără îndoială, România şi Bulgaria sînt binevenite, în calitate de noi membri ai UE. "Acest lucru reprezintă o victorie a democraţiei şi a statului de drept asupra dictaturii. Totuşi, exact din acest motiv, aderarea acestor două ţări trebuie realizată corect şi sigur", a declarat Bro, la Bruxelles. Cele mai importante instrumente pentru îndeplinirea acestui obiectiv sînt clauzele sectoriale, care vizează domeniile deficitare în ceea ce priveşte implementarea legilor europene în Bulgaria şi România. "Din cauza presiunilor exercitate de PE şi Consiliul UE, CE a aplicat deja aceste clauze în anumite domenii, cum ar fi libertatea de deplasare a forţei de muncă şi plăţile pentru agricultură", a precizat Brok, care a adăugat: "CE s-a arătat dispusă să aplice imediat aceste clauze şi în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne, precum şi în politica regională, dacă este necesar". "CE se află sub strictă supraveghere în ceea ce priveşte clauzele sectoriale. Acest lucru este şi în interesul României şi Bulgariei şi nu trebuie interpretat ca lipsă de încredere. Este o procedură complet firească, în interesul tuturor părţilor implicate, printre care şi opinia publică europeană. PE va controla deci îndeaproape acest proces, monitorizîndu-l şi intervenind imediat, dacă va fi nevoie", a conchis Brok.