Norma fuziunii, aprobată

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a aprobat norma privind fuziunea fondurilor de pensii administrate privat (pe Pilonul II al pensiilor private), a anunţat preşedintele CSSPP, Mircea Oancea. Norma reglementează cadrul legal necesar desfăşurării procesului de fuziune, prin care un fond de pensii administrat privat este absorbit de către un alt fond de pensii administrat privat şi stabileşte reguli privind protecţia participanţilor în această situaţie. \"Fuziunea între două fonduri de pensii administrate privat va putea fi efectuată la iniţiativa reprezentanţilor acestora, prevăzuţi în contractul de societate civilă. Aceştia vor elabora un proiect de act adiţional de modificare a respectivului contract de societate civilă\", se menţionează în comunicatul CSSPP. Oancea a estimat că procesul de consolidare al pieţei va dura circa 3-4 ani, în condiţiile în care, după doi ani, vor fi calculate primele randamente ale fondurilor, iar celor care au „derapat” de la randamentul mediu al pieţei riscă să le fie retrasă autorizaţia de administrare. De asemenea, pentru a nu le fi retrasă această autorizaţie, fondurile de pensii private obligatorii trebuie să atingă în trei ani un număr minim de 50.000 de participanţi. Reamintim că, pînă în prezent, patru fonduri de pensii private (AG2R, Zepter, MKB Romexterra şi Marfin) s-au retras la cerere din piaţă.

Fără penalităţi

Transferul participanţilor de la un fond absorbit la alt fond se va efectua fără penalităţi. Astfel, participanţii unui fond care urmează să fie absorbit vor avea posibilitatea, dacă nu agreează condiţiile fondului absorbant, să solicite transferul, fără penalităţi, la un alt fond de pensii administrat privat (Pilonul II), potrivit unei norme adoptate de autoritatea de reglementare. Administratorul fondului absorbit va trebui sa transmită, în scris, cu confirmare de primire către participanţi, noile condiţii ale prospectului fondului absorbant. Totodată, acesta va trebui să le comunice participanţilor posibilitatea de transfer în decurs de 90 de zile calendaristice, fără penalităţi, în cazul în care aceştia nu agreează noile condiţii. De asemenea, Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale va procesa mai repede (lunar, şi nu trimestrial) cererile de transfer apărute în urma unui proces de fuziune între fonduri. Pentru fiecare dintre participanţii fondului absorbit se va calcula un nou număr de unităţi de fond. Administratorul fondului de pensii absorbit are obligaţia de a acoperi din provizionul tehnic eventualele diferenţe negative între valoarea activului personal al fiecărui participant care va fi preluat şi valoarea garantată prin lege.

În caz de deces nu se pierde contribuţia la fondul facultativ de pensii

Participantul la un fond de pensii facultative (Pilonul III) va avea dreptul să primească contravaloarea activului net aflat în contul său atunci cînd se constată pierderea totală a capacităţii de muncă (în cazul invalidităţii de gradul I sau II), potrivit unui proiect de normă al CSSPP. \"În cazul invalidităţii de gradul III, participantul va avea dreptul să opteze, după caz, pentru suspendarea sau continuarea plăţii contribuţiilor la fondul de pensii facultative\", se arată într-un comunicat al CSSPP. Potrivit acestui proiect de normă, în cazul în care participantul beneficiază de pensie de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea activităţii, acesta va avea dreptul să primească contravaloarea activului net personal, strîns în contul fondului de pensii facultative. Pînă la adoptarea legii speciale privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor reglementate şi supravegheate de către CSSPP, participantul primeşte suma existentă în contul său ca plată unică. În cazul decesului participantului înainte ca acesta să solicite deschiderea dreptului la pensie, beneficiarii acestuia au dreptul să solicite cota parte cuvenită din contravaloarea activelor nete ale participantului, strînse în contul fondului de pensii facultative. În cazul în care prospectul fondului de pensii prevede garanţii cu privire la acoperirea riscurilor de invaliditate sau deces, administratorul fondului de pensii va plăti valoarea cea mai mare dintre activul personal net al participantului şi valoarea garanţiilor oferite.

Obligaţiuni ipotecare?

Fondurile de pensii private vor ca băncile să emită obligaţiuni ipotecare, un instrument financiar foarte căutat de aceste instituţii, a declarat preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea. „Băncile au acumulat deja un portofoliu de credite ipotecare şi cred că este momentul, din punct de vedere legislativ, să treacă la emiterea de obligaţiuni ipotecare, chiar dacă din punct de vedere al conjuncturii de piaţă poate nu este cel mai potrivit”, a spus Oancea. Conform prospectelor schemelor de investiţii, fondurile de pensii au în general politici consevatoare de plasament, orientate către instrumente cu risc scăzut, cum ar fi titlurile de stat (excepţie făcînd fondul Generali, care şi-a propus să realizeze circa jumătate din plasamente pe piaţa bursieră). Referindu-se la oportunităţile de investiţii pentru fondurile de pensii private, preşedintele CSSPP a apreciat că deocamdată nu se pune problema dacă bursa locală oferă aceste alternative, pentru că resursele financiare ale fondurilor se vor acumula gradual, dar peste 2-3 ani aceasta poate fi o problemă. După prima colectare de contribuţii, fondurile de pensii administrate privat au acumulat 24,11 milioane euro, dar activele lor sînt estimate să ajungă la un miliard de euro în 2010.

Aviz favorabil pentru plasamente în produse bancare

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a decis să permită fondurilor de pensii private obligatorii să plaseze în produse bancare mai mulţi bani din sumele atrase de la participanţi, în următoarele şase luni. Consiliul CSSPP a aprobat în acest sens norma nr. 13/2008, pentru modificarea temporară a procentului maxim care poate fi investit în instrumente ale pieţei monetare pentru fondurile de pensii administrate privat, a anunţat un membru al Consiliului CSSPP, Dan Claudian Frunzulică. Potrivit normei, administratorul poate decide ca, pentru o perioadă de 180 de zile calendaristice de la data colectării primelor contribuţii la fondul de pensii pe care îl administrează, să investească în instrumente ale pieţei monetare, inclusiv conturi şi depozite în lei la o bancă, persoană juridică română, sau la o sucursală a unei instituţii de credit străine autorizate să funcţioneze pe teritoriul României şi care nu se află în procedura de supraveghere specială ori administrare specială sau a cărei autorizaţie nu este retrasă, cu depăşirea procentajului de 20% din valoarea totală a activelor fondului de pensii, prevăzut de lege. Administratorul care decide să aplice aceste prevederi are obligaţia ca, în termen de cinci zile calendaristice de la data luării deciziei, să notifice Comisia, inclusiv în legătură cu data la care va începe aplicarea prevederilor, fără a mai modifica prospectul autorizat al schemei de pensii. De asemenea, în termen de cinci zile calendaristice de la data notificării Comisiei, administratorul trebuie să informeze participanţii la fondul de pensii, prin publicarea deciziei luate în cel puţin două cotidiene de circulaţie naţională, pe o perioadă de cel puţin trei zile consecutive, precum şi prin publicarea pe pagina proprie de web. Derogarea aprobată de CSSPP are ca scop să permită fondurilor de pensii private obligatorii să acumuleze lichiditate în această primă etapă, pentru a-şi diversifica ulterior portofoliile.