Ţinta de inflaţie pentru 2010, în scădere la 3,5%

Inflaţia pare să se domolească dacă este să ne luăm după optimismul prognozei BNR pentru acest indicator, atît pentru anul în curs, cît şi pentru 2010. Ţinta de inflaţie pentru 2010 a fost stabilită la 3,5%, plus sau minus un punct procentual, confirmînd ipoteza de lucru folosită de banca centrală încă din februarie 2009, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Totodată, BNR a revizuit în uşoară scădere prognoza pentru inflaţia la finalul anului în curs, de la 4,5% cît estima anterior, la 4,4% şi pe cea de la sfîrşitul anului viitor de la 3,2%, la 2,8%. \"În primul trimestru, inflaţia din România a continuat să evolueze în afara ţintei noastre. BNR are suficiente motive să considere că dezinflaţia s-a instalat confortabil în partea a doua a anului\", a declarat Isărescu.

Scăderea economică + inflaţia = combinaţia aproape letală pentru ţară

Stagflaţia (scăderea economică însoţită de inflaţie - n.r.) combinată cu un deficit extern mare este una dintre situaţiile \"cele mai urîte din cîte pot exista\", a opinat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a arătat că 2009 este un an de ajustare, fie prin cursul de schimb sau altfel, iar acest fenomen înseamnă \"vrei, nu vrei, o strîngere de curea pentru menţinerea stabilităţii financiare\". \"Această echilibrare trebuie să se facă cît mai ordonat, pe bază de programe, politici. Decizia de reducere a dobînzii de poilitică monetară nu arată neapărat că sîntem preocupaţi de creşterea economică, ci de asigurarea unui echilibru\", a adăugat Isărescu. Oficialul băncii centrale a mai explicat faptul că evoluţia cursului de schimb şi-a făcut datoria atît cît era necesar în ceea ce priveşte ajustarea deficitului extern şi a atras atenţia ca ajustarea acestui dezechilibru numai pe bază de curs este periculoasă.

Vîrful presiunilor pe cursul leului a trecut

Vîrful presiunilor speculative şi nespeculative pe cursul de schimb a trecut, iar politicile fiscale şi salariale sînt mult mai adecvate decît în perioada anterioară, este de părere guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a explicat că reducerea relativă a riscului de depreciere a leului are ca fundament ajustarea rapidă a dezechilibrelor externe, mai repede decît anticipa chiar banca centrală, chiar dacă nu s-a ajuns încă la un nivel sustenabil pe termen mai îndelungat. \"Nu doar cursul şi-a făcut datoria, dar şi decelerarea (descreşterea - n.r.) cererii\", a spus Isărescu. Potrivit guvernatorului BNR, un alt element care ajută la eliminarea presiunilor pe curs îl reprezintă acordul cu Fondul Monetar Internaţional, UE şi alte instituţii financiare. El a arătat că toate prognozele internaţionale indică o continuare a crizei, respectiv o slăbire a cererii pe plan mondial, cu impact corelat asupra economiei româneşti. \"La nivelul cererii, am intrat în zona gap-ului negativ. Nu mai avem presiuni din partea cererii, s-au închis în septembrie-octombrie. Prognoza indică menţinerea gap-ului negativ timp de cîteva trimestre\", a spus Isărescu. Totuşi există analişti economici care susţin că este prematur să vorbim despre evoluţia leului, mai ales că ei văd în scăderea dobînzii cheie a BNR o premisă pentru deprecierea monedei naţionale în anumite perioade din an.