De la trecerea în nefiinţă a autoarei „Concertului din muzică de Bach”, Hortensia Papadat-Bengescu, se împlinesc, mâine, 55 de ani. Puţini sunt, însă, cei care ştiu că prozatoarea a petrecut mai bine de un deceniu din viaţă, între 1921 şi 1932, la malul mării, unde soţul său, Nicolae Papadat, a fost numit consilier la Curtea de Apel din localitate. „Numirea lui Nicolae Papadat, la 21 mai 1921, în funcţia de consilier la Constanţa, a însemnat, în realitate, începutul unui nou moment biografic pentru autoarea volumului ‚Ape adânci’”, precizează regretatul critic literar Enache Puiu, în volumul „Scriitori şi reviste la Pontul Euxin”.

Despre perioada petrecută la Constanţa există puţine informaţii scrise. Acest lucru se datorează, în mare măsură, puţinelor relaţii de prietenie pe care prozatoarea le-a stabilit cu localnicii. Preocupată de activitatea literară - scriitoarea colabora cu cercul literar „Sburătorul”, condus de Eugen Lovinescu - Hortensia Papadat Bengescu a evitat viaţa mondenă a Constanţei de atunci, „maimuţărită după codurile occidentale” şi caracterizată „printr-o atmosferă de stupid formalism”. La stabilirea în Constanţa, scriitoarea trecuse de mai bine de 40 de ani şi se afirmase deja pe plan literar (publicase, pe rând, volumele „Ape adânci”, „Sfinxul”, „Bătrânul”, „Femeia în faţa oglinzii”), dar gloria sa literară abia urma, publicând mai apoi „Fecioarele despletite”, „Concert din muzică de Bach”, „Drumul ascuns” şi „Logodnicul”.

„Ca femeie, după cum îşi amintesc cei ce au cunoscut-o, ea purta încă indelebile daruri ale unei distinse frumuseţi. Avea un profil de medalie, fără duritatea rece a unei înfăţişări severe, care încadra foarte expresivii ei ochi lungi, migdalaţi, subliniaţi de uşoare umbre viorii, sugerând o discretă melancolie”, subliniază Enache Puiu, în capitolul pe care i l-a dedicat: „O doamnă - H. Papadat-Bengescu - pe faleza mării”. În timpul şederii sale la Constanţa, Hortensia Papadat-Bengescu a colaborat cu unele ziare locale precum: „Marea Neagră”, „Plaiuri dobrogene” şi „Dobrogea literară”.

Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman”, prin serviciul Comunicarea colecţiilor al Bibliotecii Judeţene Constanţa, a organizat o mini-expoziţie de carte, pentru a comemora cei 55 de ani de la trecerea în nefiinţă a uneia dintre cele mai importante prozatoare. „Hortensia Papadat-Bengescu poate fi considerată drept cel mai modern dintre prozatorii noştri din prima jumătate a veacului al XX-lea. Creatoare a unui teritoriu românesc inconfundabil, cu o bogată existenţă inaparentă, populat de personaje bântuite de obsesii, nevroze, stări psihice anormale şi totuşi situate în marginile lărgite ale normalităţii, aşa cum evoluţia mentalităţilor a sfârşit prin a le accepta”, a precizat bibliotecarul Gelu Culicea.

Hortensia Papadat-Bengescu s-a născut la 8 decembrie 1876, în localitatea Iveşti din judeţul Galaţi, iar studiile şi le-a făcut la pensionul de fete „Bolintineanu” din Bucureşti (1887-1894). Renunţând la studiile superioare (la Paris), din cauza prejudecăţilor timpului şi a dragostei materne excesive, la 20 de ani, Hortensia Bengescu se căsătoreşte cu magistratul Nicolae Papadat, cariera literară fiindu-i amânată din pricina transferurilor soţului dintr-un oraş în altul, precum Turnu-Măgurele, Buzău, Focşani sau Constanţa.

O prietenă scriitoare o îndeamnă către scrisul literar, debutând în revista „Viaţa românească” (1913), cu poemul în proză „Viziune”. Remarcată şi încurajată de Garabet Ibrăileanu şi George Topârceanu, debutează editorial în 1919, cu volumul „Ape adânci”.