ANCHETĂ. O echipă de specialişti din cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a venit, ieri, la Vadu, pentru a evalua impactul pe care l-a avut incendiul care a mistuit aproape 300 de hectare din zona economică a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. „La prima vedere nu s-au depistat mortalităţi în rândul fainei. Facem eforturi ca să avem o situaţie reală a acestui fenomen. Incendiul a izbucnit în zona economică, acolo unde se efectuează acţiuni tradiţionale, respectiv pescuitul, paşunatul şi silvicultura, însă cea mai importantă resursă economică este stuful. Au fost afectate habitate naturale - mlăştinişul şi stufărişul - ale unor specii protejate, dar zona nu are o importanţă, din acest punct de vedere, foarte mare. Asta nu înseamnă că trebuie incendiată. Incendierea este o metodă tradiţională, permisă doar în sezonul rece, folosită pentru regenerarea stufului, exact ca incendierea miriştilor. Nu este o metodă ecologică, având în vedere fumul şi impactul asupra animalelor, dar încă mai este folosită. Sperăm ca, în două sau trei zile, să avem o primă estimare a pagubelor produse de acest incendiu. Totul ţine însă de oamenii de teren, care au de făcut o muncă foarte grea“, a declarat Grigore Baboianu, guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. În urma anchetei demarate în acest caz, pompierii constănţeni spun că incendiul a fost provocat de neglijenţa unei persoane. „Cauza probabilă a incendiului de la Vadu este o ţigară aprinsă, aruncată la întâmplare în zona pescăriei“, a declarat sg. maj. Paula Anghel, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea“.

LUPTA CU FLĂCĂRILE. Incendiul de la Vadu a fost semnalat sâmbătă, în jurul orei 15.00. Reprezentanţii ISU „Dobrogea“ spun că au fost sesizaţi prin 112 despre faptul că aproape 40 de hectare de stuf au fost cuprinse de flăcări. Pentru stingerea incendiului au intervenit trei autospeciale însă, din cauza terenului mlăştinos, militarii nu au putut să ajungă aproape de aria incendiată. Astfel, majoritatea măsurilor întreprinse de militari au fost acelea de a evita extinderea focului spre zona locuită a localităţii. În ciuda faptului că, în unele locuri, pompierii au reuşit să lichideze incendiul, din cauza vântului puternic dar şi a vegetaţiei uscate, flăcările s-au reaprins şi s-au extins cu repeziciune. Pompierii din cadrul ISU „Dobrogea“ au stins incendiul abia după aproape 20 de ore. Ultimele echipaje, rămase pentru a motoriza mlaştina în cazul în care focul s-ar fi reaprins, au plecat de la Vadu duminică, în jurul orei 16.00. Bilanţul efectuat după stingerea incendiului a arătat că flăcările au mistuit aproape 300 de hectare.

Zone funcţionale în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

Reprezentanţii Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării spun că aria Deltei Dunării este structurată în trei zone funcţionale. Prima ca importanţă este zona strict protejată, formată din 18 locaţii ce ocupă o suprafaţă totală de 50.600 ha, respectiv 8,7% din suprafaţa rezervaţiei. Acestea sunt protejate în mod obligatoriu şi reprezintă eşantioane foarte puţin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din rezervaţie. Aceste arii sunt înconjutare de zonele tampon, care ocupă o suprafaţă totală de 223.300 ha, respectiv 38,5% din suprafaţa rezervaţiei, şi au fost desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate. Ultima clasă este cea a zonelor economice, care acoperă o suprafaţă totală de 306.100 ha, 52,8% din suprafaţa rezervaţiei. Ele cuprind terenuri aflate în regim liber de inundaţie, terenuri îndiguite pentru folosinţă agricolă, piscicolă şi silvică şi terenuri pe care sunt amplasate aşezări umane.