Cine a făcut praf Sănătatea să plătească bine, cu vârf şi îndesat, asta şi-a propus Guvernul Ponta. Cu siguranţă mulţi îşi doresc ca vinovaţii să plătească. Şi poate cei mai înverşunaţi sunt pacienţii spitalelor din România, care ştiu cel mai bine ce înseamnă jaful din Sănătate. În unităţile spitaliceşti din ţara noastră bate vântul, nu găseşti medicamente banale, nu găseşti materiale sanitare uzuale. Este inadmisibil ca, în 2012, bolnavii să fie puşi să vină de acasă cu diferite truse chirurgicale sau de anestezie. Dacă în spitalele din alte ţări ale UE pacienţii sunt trataţi aşa cum se cuvine, beneficiază de servicii medicale de înaltă calitate, sunt respectaţi, la noi bolnavul este, zi de zi, aşa cum recunosc chiar şi medicii, personajul principal din filmul „Moartea domnului Lăzărescu”; bătrânul care a murit cu zile, fiind plimbat de la un spital la altul, pasat de către medici, până când s-a stins sub ochii personalului medical. Managerii spitalelor din România au ajuns şi ei la disperare, văzându-se, de multe ori, depăşiţi de situaţie. Mai exact, spitalele pe care le conduc prestează serviciile medicale, însă banii cheltuiţi nu se mai întorc la unităţi. Lună de lună se adună datoriile, iar ei se văd în imposibilitatea să mai onoreze plăţile către firmele de medicamente sau materiale sanitare. Abia dacă reuşesc să plătească personalul medical, care şi aşa câştigă chiar şi de zeci de ori mai puţin comparativ cu colegii din alte ţări.

BOLNAVII DE CANCER URLAU DE DURERE, ŞEFUL CNAS TRÂNTEA TELEFONUL ÎN NAS JURNALIŞTILOR S-a tot arătat cu degetul către şefii caselor judeţene de asigurări de sănătate, însă nici ei nu prea au avut multe de spus şi de făcut. Pionul principal al sistemului de sănătate a fost şi rămâne Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). CNAS este cea care are cel mai important cuvânt de spus. Atunci când ziariştii au încercat să afle ce se întâmplă cu bugetul Sănătăţii, atunci când au încercat să obţină date concrete vizavi de banii contribuabililor care au umflat bine puşculiţa Sănătăţii, însă efectele nu se vedeau, cel care a condus cea mai valoroasă instituţie a sistemului (doi ani şi patru luni, din decembrie 2009), dr. Lucian Duţă, n-a făcut altceva decât să le trântească telefonul în nas jurnaliştilor. Între timp, bolnavii de cancer din România urlau de durere, la propriu, în lipsa tratamentelor, a medicamentelor fără de care chinurile bolilor sunt inimaginabile. Au ameninţat că-şi pun capăt zilelor întrucât au ajuns la limita suferinţei. Şi asta nu era tot. Bolnavii din spitale se rugau bunului Dumnezeu să-i ţină în viaţă, în lipsa tratamentelor. Doar cei care aveau posibilităţi financiare au trecut cu bine acele momente. Nimic însă nu l-a „mişcat” pe şeful CNAS, dimpotrivă, a sfidat cu neruşinare o ţară întreagă, susţinând că proiectele sale sunt printre cele mai bune şi, fără discuţie, Sănătatea nu va avea probleme. Atunci i s-a promis că va plăti în faţa ţării, că va trebui să dea socoteală tuturor mârşăviilor.

PAGUBĂ LA BUGETUL STATULUI? Corpul de Control al premierului va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) asupra unor posibile fapte de natură penală constatate în cadrul unei acţiuni de control privind activitatea CNAS, acuzând că, din cauza modului defectuos în care reprezentanţii CNAS şi ai Ministerului Sănătăţii (MS) şi-au exercitat atribuţiile de serviciu privind realizarea unei evidenţe a plătitorilor contribuţei trimestriale, nu au fost încasate venituri în sumă totală de 189,7 milioane lei, reprezentând contribuţii trimestriale, potrivit unui comunicat al Guvernului. Această sumă constituie pagubă la bugetul statului, prin bugetul MS.

ILEGALITĂŢI PESTE ILEGALITĂŢI „PÂRÂTE” ŞI LA ANI Corpul de Control va sesiza şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI), arătând că prof. dr. Molnar Geza, consilier în MS, a lucrat atât ca membru în cadrul Consiliului de Administraţie (CA) al CNAS, cât şi în cadrul CA al companiei Antibiotice Iaşi, încălcând Legea 95/2006 care interzice membrilor CA al CNAS să deţină funcţii în cadrul societăţilor comerciale cu profil farmaceutic.

Potrivit raportului, perioada supusă controlului a fost 1 ianuarie 2009 - 31 martie 2012, respectiv până la 30 septembrie 2012 pentru verificările efectuate cu privire la gestionarea contribuţiei datorate de deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor. A fost verificat modul de îndeplinire a atribuţiilor de către conducerea şi personalul Casei şi a respectării dispoziţiilor legale referitoare la angajarea şi efectuarea cheltuielilor la achiziţiile publice, precum şi prevederile legale privind managementul resurselor umane. Inspectorii Corpului de Control au constatat că Adunarea Reprezentanţilor CNAS nu a mai fost constituită din 2005, fiind încălcate dispoziţiile din OUG 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate şi din Legea 95/2006 privind reforma în Sănătate. În perioada 1 ianuarie 2009 - 31 martie 2012, preşedintele României şi foştii prim-miniştri nu au nominalizat reprezentanţi în CA al CNAS, ceea ce, arată inspectorii de control, contravine dispoziţiilor din Legea 95/2006 privind reforma Sănătăţii. În perioada 16 iunie 2011 - 31 martie 2012, CA al CNAS nu a funcţionat legal deoarece a fost constituit doar din 4 membri şi nu din 7, aşa cum prevedeau dispoziţiile legale. Cu toate acestea, în cadrul unor şedinţe extraordinare la care au participat, de regulă, 2-3 membri, au fost adoptate hotărâri cu încălcarea Legii 95/2006. Practic, întreaga activitate a CNAS a fost decisă de un număr de 2 sau 3 membri ai CA, care în perioada 16 iunie 2011 - 31 martie 2012 au luat 13 hotărâri, toate în cadrul şedinţelor extraordinare.

ORDIN CU ÎNTÂRZIERE DE OPT LUNI. CINE A AVUT DE CÂŞTIGAT? De asemenea, s-a descoperit că sunt angajamente bugetare individuale/globale care au stat la baza plăţilor aferente realizării sistemului informatic unic integrat ce nu conţin date referitoare la subdiviziunile bugetare aprobate, fiind astfel încălcate prevederi legale privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice. Ordonanţarea de plată nr. SI1717/27.10.2011, în sumă de 57 milioane lei şi ordonanţarea de plată nr. SI1536/28.09.2011 în sumă de 3,8 milioane lei prezintă corecturi/ştersături (cu pastă albă), fără a avea înscrisă data şi semnătura persoanei care a efectuat modificarea, ceea ce contravine prevederilor legale referitoare la întocmirea şi utilizarea documentelor financiar-contabile. Corpul de Control aminteşte totodată că, începând cu data intrării în vigoare a OU 104/2009 pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006, respectiv 7 octombrie 2009, firmele care realizează încasări din comercializarea în România a unor categorii de medicamente datorează o contribuţie trimestrială, denumită şi taxa clawback. Sumele reprezentând contribuţia trimestrială au acelaşi regim juridic precum creanţele bugetare, iar în legătură cu veniturile obţinute din contribuţia trimestrială, ordonatorii de credite au aceleaşi obligaţii ca şi în cazul altor venituri bugetare. Ministrul Sănătăţii şi preşedintele CNAS aveau obligaţia de a emite în termen de 15 zile de la data intrării in vigoare a actului normativ un ordin comun conţinând normele de aplicare referitoare la contribuţia trimestrială. Ordinul comun a fost publicat la 15 iunie 2010, cu o întârziere de aproximativ 8 luni faţă de termenul legal, deşi în preambulul OU 104/2009 s-a menţionat că raţiunea instituirii obligaţiei de plată a contribuţiei trimestriale a fost suplimentarea surselor de finanţare a sistemului public de sănătate, în regim de urgenţă, prin identificarea unei surse noi de venituri bugetare care urmau să fie încasate şi utilizate de minister. Emiterea cu întârziere a ordinului comun a avut drept consecinţă necalcularea şi neîncasarea în termenul legal a contribuţiei trimestriale aferente perioadei trimestrul IV 2009 - trimestrul I 2010. Prin urmare, până la 15 iunie 2010 nu au fost depuse declaraţii de către subiecţii obligaţiei de plată a contribuţiei şi, pe cale de consecinţă, nu au fost emise notificări către plătitori cu privire la contribuţia trimestrială datorată. Abia la 18 mai 2011, la peste 10 luni de la emiterea ordinului comun, CNAS a solicitat Agenţiei Naţionale a Medicamentului transmiterea în regim de urgenţă a listei deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă sau comercializare a medicamentelor, care să cuprindă informaţii referitoare la datele de identificare şi de contact ale acestora. Până la 15 mai 2012, conducerea CNAS nu a elaborat proceduri operaţionale care să prevadă responsabilităţi clare ale persoanelor cu atribuţii în gestionarea contribuţiilor trimestriale şi termene precise pentru îndeplinirea atribuţiilor, precum şi un sistem de control al îndeplinirii obligaţiilor legale de către plătitori şi personalul CNAS, încălcându-se prevederile din ordinul pe această temă al ministrului Finanţelor, potrivit inspectorilor.

PENTRU PRODUCEREA PAGUBEI, INSPECTORII CONSIDERĂ CĂ SUNT RESPONSABILI PREŞEDINTELE CNAS, CARE NU A LUAT MĂSURI ÎN VEDEREA ORGANIZĂRII UNEI EVIDENŢE COMPLETE A PLĂTITORILOR CONTRIBUŢEI, STABILIRII CORECTE A CONTRIBUŢIEI DATORATE, VERIFICĂRII CORECTITUDINII ŞI REALITĂŢII DECLARAŢIILOR DEPUSE ÎN VEDEREA DETERMINĂRII EXACTE A SUMELOR DATORATE DE PLĂTITORI, ŞI MINISTRUL SĂNĂTĂŢII, CARE, ÎN CALITATE DE ORDONATOR DE CREDITE, RĂSPUNDE DE REALIZAREA VENITURILOR.

În trimestrul IV 2009, imediat după ieşirea PSD de la guvernare, MS a fost condus, cu titlu interimar, de Adriean Videanu (PDL), iar ulterior de Cseke Attila şi Ladislau Ritli (ambii de la UDMR). În mai, premierul Ponta a semnat decizia de eliberare a lui Lucian Duţă (PDL) de la conducerea CNAS şi l-a acuzat pe acesta că, înainte de a demisiona, a înaintat facturile de încasare a taxei claw-back, generând un risc al lipsei de medicamente.

Replica lui Duţă care, printre altele, crede că ceea ce se întâmplă în prezent este o acţiune strict politică determinată de primul-ministru al României, Victor Ponta, care încearcă în acest fel să acopere propriile minciuni şi hoţii şi, mai ales, propria incompetenţă (!?): “Raportul Corpului de control al primului ministru face referire la Ordonanţa de Urgenţă 104 din octombrie 2009 şi care prevedea colectarea taxei clowback de la producătorii de medicamente, veniturile realizate din această taxă mergând exclusiv în bugetul Ministerului Sănătăţii. Această ordonanţă prevedea, de asemenea, că în termen de 15 zile de la emiterea ei trebuiau elaborate normele de aplicare a acesteia, printr-un ordin comun al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui CNAS”. “Afirmaţia că s-a produs un prejudiciu este o minciună. Nu este niciun prejudiciu. Există la această oră acţiuni legale prin care producătorii de medicamente trebuie să plătească şi taxa aferentă lui 2009. În plus, Ordonanţa privind taxa clawback, emisă de noi în iunie 2010, şi care este în vigoare şi azi, aduce statului român venituri de 300 de milioane de euro pe an. Sunt venituri foarte importante pentru bolnavii din România pe care domnul Ponta şi Guvernul le folosesc cu mare plăcere, dar uită să le anunţe public”, a spus Duţă.