ACUZE Contractul privind construcţia Autostrăzii Transilvania este considerat o adevărată „gaură neagră” a economiei, deoarece s-au înghiţit bani cu nemiluita şi s-a realizat în schimb... nimic. În mod normal, toţi cei peste 400 km ai autostrăzii ar fi trebuit să se construiască cu maximum două miliarde de euro. Oricum, enorm. Până acum s-au cheltuit 1,4 miliarde de euro şi nu s-au finalizat decât 50 km, între Gilău şi Câmpia Turzii. Practic, pentru cei 50 km construiţi, statul român a plătit constructorului, compania americană Bechtel, care între timp a pierdut contractul, 23 milioane de euro/km. Aşadar, pentru Bechtel, România a fost o adevărată „vacă de muls”. Diferenţa mare între ceea ce s-a plătit şi ceea ce s-a realizat a stârnit numeroase suspiciuni, drept pentru care Guvernul Ponta a declanşat o anchetă. În urma anchetei, Guvernul a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Serviciul Român de Informaţii, precum şi alte instituţii privind nereguli în derularea contractului încheiat cu Bechtel la construcţia autostrăzii Braşov - Cluj - Borş. Reprezentanţii Executivului spun că este vorba despre posibile fapte de natură penală comise de foştii miniştri ai Transporturilor Gheorghe Dobre şi Radu Berceanu (PDL), ai Finanţelor - Sebastian Vlădescu, Justiţiei - Monica Macovei (PDL) şi fostul şef al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) Cristian Duică. Inspectorii guvernamentali care au făcut ancheta arată, printre altele, că înţelegerea cu Bechtel a fost modificată, în 2005 şi 2009, fără respectarea dispoziţiilor legale, ceea ce a condus la prejudicii pentru stat.

RAPORT Conform unui raport, foştii miniştri sunt acuzaţi că ar fi înlesnit achitarea în avans către compania Bechtel a 40 de milioane de euro, acordaţi drept cheltuieli de mobilizare. Inspectorii Guvernului arată că miniştrii ştiau, conform notei de fundamentare a Hotărârii de Guvern, că aveau obligaţia recuperării acestei sume, însă, spun ei, acest lucru nu s-a întâmplat. În plus, în raport se mai arată că reprezentanţii CNADNR nu au pus originalul contractului la dispoziţia Corpului de Control al Guvernului, iar acesta nici nu a fost găsit, în pofida căutărilor la mai multe instituţii, fiind obţinute doar copii certificate. În final, la CNADNR a fost identificat un exemplar marcat „conform cu originalul”, în limba engleză, care ar fi originalul documentului aflat în posesia statului.