La un prejudiciu de 8,4 milioane de euro în cazul unei fraudări a unui proiect PHARE, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a dispus pedepse între şase luni şi 3 ani cu suspendare. Beneficiarul acestui proiect a fost Ministerul Justiţiei. Prin decizia de ieri, CAB l-a găsit vinovat pe Ştefăniţă Costin Abur de participaţie improprie la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete ce are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor şi participaţie improprie la infracţiunea de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave, motiv pentru care l-a condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi şi doi colegi de-ai lui Abur, Bogdan Radu Constantinescu şi Daniel Cruceanu, care au primit pedepse de câte şase luni de închisoare cu suspendare. Decizia este definitivă. În primă instanţă, Tribunalul Bucureşti a decis, în 3 iulie 2013, condamnarea lui Ştefăniţă Costin Abur la 10 ani de închisoare, iar Constantinescu şi Cruceanu au primit câte şase luni de închisoare cu suspendare. Tot atunci, instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de Ministerul Finanţelor Publice - Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, actualmente Ministerul Fondurilor Europene. În plus, tot TB a decis ridicarea sechestrului pus de DNA asupra bunurilor ce aparţin lui Bogdan Radu Constantinescu şi Daniel Cruceanu. În 29 august 2012, procurorii anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: Bogdan Radu Constantinescu, administrator şi director general al SC Forte Business Service SRL, şi Daniel Cruceanu, administrator şi director comercial al aceleiaşi societăţi comerciale, acuzaţi de încălcare din culpă a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă a avut ca rezultat săvârşirea uneia dintre infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, de către o persoană aflată în subordinea sa şi care a acţionat în numele acelui agent economic. Tot atunci a fost trimis în judecată şi Ştefăniţă Costin Abur, angajat în cadrul aceleiaşi firme, pentru participaţie improprie la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete ce are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor şi participaţie improprie la infracţiunea de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave.

CE SPUNE RECHIZITORIUL DNA Potrivit rechizitoriului DNA, în perioada 2007 - 2008, cu prilejul punerii în practică a proiectului "Continuarea procesului de informatizare la nivelul sistemului judiciar", inculpaţii Constantinescu Bogdan Radu şi Cruceanu Daniel, în calitate de administratori ai SC Forte Business Service SRL, au prezentat din culpă Ministerului Justiţiei şi Oficiului de Plăţi şi Contractare PHARE documente inexacte (declaraţii, certificat de origine) în legătură cu respectarea regulii de origine europeană pentru un echipament IT furnizat în cadrul proiectului. Documentele le-au fost puse la dispoziţie de inculpatul Abur Ştefăniţă Costin, angajat în cadrul aceleiaşi societăţi comerciale, care era conştient de inexactitatea datelor. Acest lucru a fost posibil pentru că cei doi inculpaţi şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu în cadrul acestei societăţi comerciale, nu au verificat veridicitatea datelor consemnate în documentele respective şi au acceptat cu uşurinţă afirmaţiile inculpatului Abur Ştefăniţă Costin cu privire la faptul că echipamentele respective respectă regula de origine europeană impusă în cadrul proiectului.

Ca urmare, Ministerul Justiţiei, beneficiarul proiectului, a încasat pe nedrept suma totală de 8.418.019,32 euro provenită din fonduri PHARE şi din bugetul naţional.

Ministerul Finanţelor Publice - Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE s-a constituit parte civilă cu suma totală de 11.955.652,84 euro, din care 8.418.019,32 euro reprezintă paguba efectivă (compusă din finanţare europeană şi fonduri din bugetul naţional), iar 3.537.633,52 euro reprezentând beneficiu nerealizat.