Constănţenii Petru Vladimir Iancu şi Lucian Bularca, acuzaţi de comiterea unor infracţiuni privind comerţul electronic, au fost condamnaţi, ieri, la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare sub supraveghere, respectiv la un an şi jumătate cu suspendare condiţionată. Ambii au recunoscut acuzaţiile aduse la primul termen de judecată şi au cerut să nu fie trimişi după gratii. „Această perioadă petrecută în arest a fost o lecţie pentru Iancu şi vă asigură că a tras învăţăminte din această experienţă. Scopul arestării a fost atins şi nu cred că mai este nevoie să fie trimis la închisoare”, a pledat, la ultimul termen de judecată, avocatul Cătălin Filişan, apărătorul lui Iancu. „O pedeapsă cu suspendare condiţionată ar fi ceea ce dorim pentru că Lucian Bularca vrea să se îmbarce pe o navă de croazieră şi o pedeapsă sub supraveghere nu i-ar pemite acest lucru. Este la primul conflict cu legea şi ceea ce s-a întâmplat a fost un simplu accident în viaţa sa”, a susţinut avocatul Liviu Cristescu, cel care îl apără pe Bularca. Ultimul din gaşca de 19 hackeri constănţeni deferiţi justiţiei la sfârşitul anului trecut, Sorin Stici, va fi judecat în continuare în lipsă. Potrivit rechizitoriului, cei 19 tineri sunt acuzaţi că au reuşit să prejudicieze numeroşi clienţi ai „Bank of America” cu un milion de euro. Potrivit anchetatorilor, în cursul anului 2009, hackerii români au creat mai multe clone ale unor pagini web aparţinând „Bank of America”, după care au trimis către clienţii instituţiei bancare e-mail-uri prin care le solicitau acestora să acceseze un link şi să completeze un formular cu toate datele cerute (nume, data naşterii, adresa de domiciliu, număr de telefon, număr card, data expirării şi codul PIN). Pentru a-şi determina victimele să le „servească” informaţiile confidenţiale, membrii reţelei le trimiteau acestora înştiinţări false referitoare la anularea sau restricţionarea accesului la conturile lor bancare. Cei care au căzut în capcană au avut apoi surpriza de a descoperi că au rămas fără niciun dolar în cont. Potrivit procurorilor DIICOT, după ce făceau rost pe datele respective, membrii reţelei efectuau transferuri frauduloase online, prin sistemul Western Union. Sumele erau ridicate de alţi indivizi implicaţi în această afacere, de la ghişeele Western Union din Constanţa, Viena, Munchen şi Praga.