Să stai confortabil într-un fotoliu și să urmărești live o poveste de dragoste, desprinsă din file de basm, cu personaje vii și fantastice, în același timp, nu este puțin lucru în zilele noastre, în era hipertehnologiei, când lumea toată se află la un click sau o la atingere distanță. Fără mijlocirea vreunui ecran, magia se produce periodic în sala de spectacole a Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”. Și s-a produs și sâmbătă seară, când în cadrul penultimei seri a Festivalului Internațional al Muzicii și Dansului - ediția a 41-a, a fost prezentat baletul „Peer Gynt”, de Edvard Grieg, după poemul dramatic omonim al lui Henrik Ibsen. Sala a fost plină, iar cei prezenți au uitat, pentru câteva momente, de propriile griji, și au pășit pe un tărâm vrăjit, în compania eroului principal, Peer Gynt, aventurier aflat în căutarea propriului sine, interpretat, în premieră, de prim-solistul Sergiu Dan.

O LUME FANTASTICĂ Pe parcursul celor două acte ale baletului, o lume fantastică s-a relevat spectatorilor. Spre finalul actului I, tensiunea a atins apogeul într-un dans amețitor în care eroul principal a fost antrenat de troli, diavoli și lilieci, care-i pregăteau nunta cu Ingrid (Eliza Maxim), fata sedusă de el, care s-a metamorfozat într-o seducătoare Fată Verde de către tatăl său, șamanul (Ștefan Răuț), care a dorit să-și răzbune fiica înșelată. A contribuit la conturarea acestui moment tensionant și faldurile roșii ale cortinei de fundal, ale cărei mișcări învolburate au sugerat focurile iadului.

Actul al II-lea a impresionant prin dinamism, culoare, fantezie și emoții. Eroul ajunge în împărăția adâncurilor, unde Ingrid, Fata Verde, se transformă într-o ispititoare Fată a Mării. În contrast cu lumea magică din adâncuri, caracterizată prin mișcare continuă, unduitoare și prin exuberanță cromatică de un impresionant dramatism a fost scena morții mamei lui Peer Gynt. Emoțiile au fost potențate de muzică, de apariția celor trei îngeri și de apariția mamei sale (Anca Strnad) îmbrăcată în alb. Emoțiile ating apogeul la finalul spectacolului, momentul în care credincioasa și buna Solveig (Irina Ganea-Mihaiu), care a orbit de atât plâns, îl întâlnește pe Peer Gynt, într-un emoționat duet, potențat de muzica lui Edvard Grieg.

CEL MAI GREU ROL PRIM-SOLISTIC „A fost cel mai greu rol pe care l-am făcut pe această scenă de când sunt prim-solist aici. Este cel mai dificil deoarece intru de la început pe scenă şi aproape că nu mai ies, până la final. În acest spectacol am cele mai multe variaţii, şapte. E un rol foarte greu, dar foarte plăcut. Mi-a plăcut foarte mult şi pentru că nu a fost un rol pur clasic”, a spus prim-solistul Sergiu Dan.

Spectacolul, reluat după o absență de doi ani, a fost, ca toate producțiile Companiei de Balet din cadrul Teatrului „Oleg Danovski”, un succes de echipă. Aplauze au meritat și au primit: Amalia Mîndruțiu, Nozomi Miura (debut) și Jin Mizutani (debut) – pas de trois, Dorina Drăgoeaș și Jin Mizutani (debut) - diavoli, Rie Aoyagi, Konako Suzuki, Laima Costa și Mayu Takahashi (debut) - prietene, Cezar Buculei și Mihai Pâslaru - muzicanți, Cezar Buculei, Mihai Pâslaru și Alexandru Chiș - crabi, precum și întreg ansamblul de balet. Prin „Peer Gynt”, spectatorii au fost seduşi, încă o dată, de extraordinara putere a baletului de a reda povești, stări şi emoţii în absenţa cuvântului.

Regia și coregrafia spectacolului sunt semnate de Gheorghi Kovtun, decorurile au fost realizate de George Georgescu-Piteşti, iar costumele au fost create de constănţeanca Eugenia Tărăşescu-Jianu.

Citește și:

Final de festival cu „Peer Gynt” și „Carmina Burana”

Premii pentru excelență, în așteptarea lui „Peer Gynt”

Seri norvegiene, la Teatrul „Oleg Danovski”

Zilele Culturii Norvegiene, celebrate la Constanţa