La Muzeul de Artă Populară s-a deschis, ieri, expoziţia temporară „Drumul pîinii“. În cele două săli de la parterul instituţiei muzeale, vizitatorii sînt invitaţi să facă o călătorie simbolică în lumea satului românesc, pentru a urmări „drumul pîinii“, de la bobul de grîu pînă la produsul finit. Fotografiile şi materialele documentare prezentate fac parte din patrimoniul muzeului dobrogean şi sînt culese de pe teren, din satele dobrogene. Alături de acestea se află şi obiecte împrumutate de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, care atestă vechimea cultivării grîului pe teritoriul tării noastre - de la boabe de grîu carbonizate şi frecători de piatră din epoca neolitică, pînă la rîşniţe din epoca romană sau fier de plug dacic. Prezentarea obiectelor este completată cu mărturii culese de etnografi, în cadrul cercetării de teren din Dobrogea. Din expoziţie fac parte şi costumele tradiţionale purtate de ţărani la munca cîmpului sau costumele de sărbătoare.

În prima sală de la parterul muzeului sînt prezentate obiecte folosite la munca cîmpului. Cea de-a doua sală a muzeului are menirea de a ilustra importanţa grîului şi a pîinii în cadrul ritualurilor de trecere. Colacii, frumos împletiţi şi rumeniţi, în funcţie de utilitatea lor, ocupă un loc special, alături de spicul de grîu. Expoziţia este completată cu obiecte de artă populară românească. Motivul spicului de grîu se regăseşte atît pe scoarţe şi pe ceramică, cît şi pe ouăle încondeiate. De asemenea, tot în cea de-a doua sală, sînt prezentate materiale documentare menite să reflecte importanţa grîului în sărbătorile de peste an: de Sfîntul Andrei sau Sfîntul Nicolae sau de Anul Nou. Din cadrul expoziţiei nu avea cum să nu fie prezentată sărbătoarea populară care marchează începutul secerişului - „Drăgaica“. Din datele puse la dispoziţia vizitatorului, aflăm care este semnificaţia acestei sărbători, marcată, anual, pe 24 iunie. În acea zi, după slujba de la biserică, fetele îmbrăcate de sărbătoare, cu coroniţe de spice de grîu pe cap, însoţite de tineri, bătrîni şi copii, se reuneau pentru a concura la titlul de Drăgaică. Ele alcătuiau două echipe, formate din cîte şapte fete care urmau să se căsătorească. Fiecare echipă avea cîte o conducătoare, cea mai frumoasă şi cea mai harnică fiind pretendentă la titlul de Drăgaică. Cele două echipe se „luptau“ cu coase şi furci, iar cea care se dovedea a fi cea mai pricepută în mînuirea uneltelor era desemnată cîştigătoare, în timp ce conducătoarea primea titlul de Drăgaica anului respectiv.

Expoziţia „Drumul pîinii“ este deschisă pentru publicul larg, interesat de obiceiurile satului românesc, timp de două luni, pînă pe 15 august. Ea este un prilej, mai ales pentru tineri, de a-şi imagina, prin documente şi imagini sugestive, „drumul pîinii“.