Penalul ca virtute

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
UN PAMFLET PE ZI

Penalul ca virtute

Eveniment 10 Noiembrie 2010 / 00:00 298 accesări

Un oarecare domn, aflat, ca primar, în faza de suspendare pe cric, pentru că are probleme cu Justiţia, a făcut, zilele trecute, într-o manieră festivistă, teoria penalului. Reacţia sa euforică, la momentul respectiv, cu toate că unii spun că ar fi vorba de o stare naturală, a fost declanşată de realegerea sa în funcţia de lider regional al PDL. Fără să facă vreo trimitere la originea poporului român, domnul în cauză a afirmat că, în fiecare familie, se găseşte, cel puţin, un… penal! După principiul romantic “Nu este om să nu fi scris o poezie”. Cu alte cuvinte, unul din doi se ceartă cu Justiţia! Dacă ne luăm după învăţăturile dânsului, dosarul penal reprezintă documentul de căpătâi al românaşului de pretutindeni. Într-un fel, disecând declaraţia, trag concluzia că dumnealui consideră că a intrat în rândul lumii. Teoria penalului enunţată a dat naştere la noi controverse şi comentarii de tot felul. Într-un fel, a picat la timp, pentru că opinia publică s-a săturat să tot clămpăne verzi şi uscate pe tema crizei fără soluţii. Puternic impresionaţi de cuvântarea primarului suspendat, proaspăt reales ca şef de partid, românii s-au mobilizat plenar. În plină ofensivă a criticii şi autocriticii, cei fără dosar penal la activ au fost amplu beşteliţi. Rar mi-a fost dat să văd atâţia indivizi călcaţi în picioare şi tăvăliţi prin noroi! Concluzia şefului suprem: ”Nu aveţi pic de ambiţie…” Am constatat că unii sunt de o prostie rară! Sau, bazându-se pe un plan strategic bine ghemuit în mintea lor, doar fac pe proştii… Cu prilejul acestor dezbateri, care au aprins flacăra morală a patriei, s-a descoperit o fraudă electorală de mari proporţii sau dimensiuni, cum vreţi să-i spuneţi. Într-o manieră inexplicabilă, au pătruns în politică şi indivizi fără dosar penal în portofoliul personal sau în familie, situaţie care a dat naştere la numeroase semne de întrebare. În politică, fără dosar penal, este de neconceput! Comentatorii de specialitate se întreabă cum a fost posibil ca aceste specimene, care contestă penalul ca virtute, să supravieţuiască la un nivel atât de înalt! E drept, unii dintre ei au intrat în normal, legându-se singuri la cap cu câte un dosar penal pe măsura aspiraţiilor personale. În postura unui mare vizionar, e posibil ca personajul nostru să se fi inspirat din realitatea concretă. Deviza sună sec. În politică, dacă ai dosar penal, ai parte! Ca atare, chiar domnul în persoană a fost reales, cu unanimitate de voturi, în fruntea partidului! Trăiască şi înflorească/ Dosarul penal să crească! Depăşit de valurile vieţii şi anacronic până în măduva oaselor, un oarecare domn Preda, cel cu ochelari de europarlamentar, s-a apucat să conteste teoriile enunţate mai sus. Cum domnul cu ochelari de europarlamentar nu are nici măcar un colţişor de dosar penal în familie, mă tem că o să fie trimis la munca de jos. În cel mai fericit caz, pentru că, de regulă, în astfel de situaţii cu tămbălău, urmează excluderea din partid…

Taguri articol


12