Penitenciare supraaglomerate

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Penitenciare supraaglomerate

Justiție 18 Octombrie 2013 / 00:00 1661 accesări

Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), cms. şef Claudiu Bejan, a declarat, ieri, că una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă la ora actuală sistemul penitenciar este supraaglomerarea. „Principala problemă cu care ne confruntăm se referă mai ales la infrastructură: supraaglomerare, condiţii rele. Sunt foarte multe condamnări la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. La ora actuală sunt 600.000 de euro şi 10.000 de franci elveţieni pe care România trebuie să îi plătească pentru nerespectarea articolului 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului”, a spus cms. şef Bejan. Directorul ANP a mai declarat că, în prezent, în penitenciarele din România se află 33.000 de deţinuţi, cu un indice de ocupare de 114%, deficitul fiind de 17.000 de locuri după standardele Consiliului Europei. Cms. şef Claudiu Bejan a arătat că ANP are 31 de penitenciare de adulţi, un penitenciar de femei şi alte opt secţii pentru femei, şase penitenciare-spital, patru penitenciare pentru minori şi două centre de reeducare. „După anul 1990 au fost construite doar trei penitenciare: Arad, Giurgiu, Rahova, care au început să se uzeze moral, cheltuindu-se foarte mult pentru întreţinerea lor”, a adăugat Claudiu Bejan, acesta explicând că cerinţele europene sunt de asigurare a patru metri pătraţi pentru deţinuţii clasificaţi în regim închis şi şase metri pătraţi pentru cei în regim deschis şi semideschis. „Suntem deschişi noului proiect pentru parteneriatul public-privat”, a adăugat Bejan, arătând că proiectele de construire a două penitenciare la Caracal şi Berceni, lângă Ploieşti, nu s-au putut concretiza.

PESTE 50.000 DE TELEFOANE DESCOPERITE Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că sunt breşe pe care deţinuţii le găsesc, utilizând telefoane mobile pentru a comite infracţiuni, iar proiectul privind blocarea radiocomunicaţiilor în penitenciare este o etapă pentru stoparea accesului deţinuţilor la asemenea sisteme interzise. „Una dintre infracţiuni este acum de a folosi telefoane mobile, care sunt interzise în penitenciare. Sunt reguli foarte clare despre cum pot fi utilizate telefoanele mobile în legătură cu familia, dar sunt breşe pe care uneori deţinuţii le găsesc şi utilizează telefoane mobile nu neapărat pentru a vedea ce mai face soţia sau copilul, ci, din păcate, de multe ori pentru a comite în continuare infracţiuni. Proiectul avizat este doar o etapă în cadrul unui proiect mai larg pe care îl are ANP de a bloca accesul la asemenea sisteme interzise“, a afirmat Cazanciuc, întrebat în legătură cu proiectul privind blocarea radiocomunicaţiilor în penitenciare. Potrivit unei statistici prezentate în documentul citat, din 2008 până în semestrul întâi din 2013, au fost descoperite, în penitenciarele din România, 56.249 de telefoane mobile, dintre care 11.908 au fost găsite înainte să ajungă la deţinuţi.



12