Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Instanţa supremă şi Ministerul Public pledează pentru menţinerea pensiei de serviciu pentru magistraţi, apreciind că aşa cum aceasta este prevăzută în Legea 303 privind statutul magistratului ţine seama de locul şi rolul justiţiei şi respectă legile comunitare. Potrivit site-ului CSM, plenul şi-a însuşit, în şedinţa de joi, 15 octombrie, punctele de vedere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi Parchetului Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi al Direcţiei de specialitate a Consiliului referitoare la proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice. CSM a fost consultat de Ministerul Justiţiei cu privire la proiectul Legii referitoare la sistemul unitar de pensii publice, astfel a cerut puncte de vedere de la instituţiile care reprezintă autoritatea judecătorească. În documentul publicat pe site-ul CSM, ICCJ susţine că reglementarea pensiei de serviciu a magistraţilor în Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor constituie o soluţie legislativă pe deplin justificată, avînd în vedere că, întocmai ca numirea, formarea profesională continuă, evaluarea şi promovarea, pensionarea marchează un moment, respectiv cel final, al carierei magistratului, impunîndu-se ca în reglementarea acesteia să fie asigurate garanţiile independenţei puterii judecătoreşti. “Reglementarea pensiei de serviciu a magistraţilor constituie, aşadar, un aspect care ţine de cariera profesională a magistraţilor şi, deci de statutul acestora, fiind necesară includerea sa în continuare în legea care guvernează statutul judecătorilor şi procurorilor.(...) Pensia de serviciu a magistraţilor, astfel cum este reglementată, reprezintă un corelativ al incompatibilităţilor stabilite la nivel constituţional pentru judecători şi procurori, incompatibilităţi cărora aceştia li se supun pe parcursul întregii cariere profesionale”, notează ICCJ. Totodată, ICCJ subliniază că stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor ţine seama de responsabilităţile şi riscurile profesiei de magistrat, care privesc întreaga durată a carierei magistratului, toate acestea justificînd acordarea, după 25 de ani în magistratură, a dreptului la pensia de serviciu, în forma reglementată în legea în vigoare. Şi ICCJ, dar şi PICCJ afirmă, în punctele lor de vedere, că reglementarea pensiei de serviciu pentru anumite categorii profesionale şi, deci, şi pentru magistraţi îşi găseşte temeiul legal în legislaţia comunitară, prin anumite Directive ale Consiliului Comunităţilor Europene, prin Carta europeană privind statutul judecătorilor, şi este şi în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale. “Reglementarea pensiei de serviciu a magistraţilor, astfel cum este prevăzută în Legea 303/2004, ţine seama, prin urmare, de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, precum şi de legislaţia comunitară privind regimurile profesionale de securitate socială”, arată ICCJ. La rîndul său, Parchetul arată că statutul diferit al magistraţilor este determinat de importanţa socială a acestei categorii profesionale, de specificul activităţii, judecătorii şi procurorii avînd un rol esenţial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice şi a valorilor statului de drept, riscul pe care îl implică exercitarea profesiei asupra sănătăţii. “Existenţa unor sisteme de pensii speciale aplicabile unor categorii sociale diferite, este nu numai legală, dar şi în deplină concordanţă cu prevederile internaţionale, inclusiv cele europene din această materie. Motivul pentru care aceste sisteme diferite sînt acceptate la nivelul UE este determinat de faptul că anumite categorii, printre care cele mai reprezentative sînt magistraţii, militarii şi poliţiştii, au restrînsă exercitarea anumitor drepturi fundamentale, astfel încît se impune asigurarea unei compensaţii echitabile”, consemnează Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Magistraţii sînt nemulţumiţi şi de prevederea prin care vîrsta de pensionare este majorată în baza legii sistemului unitar de pensii. CSM, ÎCCJ şi Ministerul Public arată că, potrivit studiilor efectuate, profesia de magistrat este una stresantă, problemele de sănătate apărînd în urma volumului ridicat de muncă, ceea ce înseamnă că pensionarea la o vîrstă înaintată nu este posibilă. În punctele de vedere formulate, reprezentanţii magistraţilor arată că majorarea vîrstei de pensionare la 65 de ani este nerealistă, în condiţiile în care speranţa de viaţă în România este de 72,5 ani.