O comisie oficială americană a denunţat, joi, într-un raport, lipsa de atenţie acordată de Pentagon misiunii sale nucleare şi recomandă o supraveghere sporită a arsenalului. ”Rolul de disuasiune împotriva utilizării unei arme nucleare împotriva teritoriului american, intereselor americane şi aliaţilor SUA a fost neglijat în anumite puncte de Departamentul Apărării, precum şi de Forţele aeriene”, a subliniat fostul secretar al Apărării, James Schlesinger, care prezidează comisia, în cursul unei conferinţe de presă. Raportul recomandă în special crearea unui post de subsecretar al Apărării responsabil cu supravegherea gestionării arsenalului nuclear. Acest raport face parte dintr-o vastă anchetă ordonată de secretarul Apărării, Robert Gates, în urma a două incidente la nivelul forţelor aeriene: livrarea din greşeală, Taiwanului, în 2006, a unor elemente de arme nucleare, apoi încărcarea din neatenţie a unor rachete nucleare sub aripile unui bombardier B-52, anul trecut. Aceste incidente i-au costat posturile pe doi şefi, militar şi civil, ai forţelor aeriene americane. În septembrie, comisia lui Schlesinger a denunţat ”declinul inacceptabil, dramatic şi fără apel al determinării forţelor aeriene de a-şi îndeplini misiunea nucleară”. La nivelul Pentagonului, comisia denunţă în special ”o diluare a autorităţii, o absenţă de instruire cu privire la doctrina disuasiunii şi o lipsă de înţelegere a rolului armei nucleare”. Raportul subliniază, în acelaşi timp, comportamentul pozitiv al forţelor navale americane.

Acelaşi James Schlesinger avertizează că Iranul ar trebui să trateze cu seriozitate ameninţarea nucleară americană după venirea la Departamentul de Stat a lui Hillary Clinton, care a afirmat că va anihila Iranul în cazul în care acesta va ataca Israelul. Fostul oficial american a apreciat că, ”deşi Coreea de Nord, angajată în negocieri privind programul său nuclear, se poate considera în mod rezonabil la adăpost de un atac nuclear american, Iranul se află într-o poziţie cu totul diferită”. Schlesinger a adăugat că liderii iranieni s-ar dovedi excesiv de încrezători dacă s-ar considera la adăpost de o ripostă americană în cazul unei agresiuni iraniene împotriva Israelului. Întrebată în aprilie, de ABC News, ce ar face în calitate de preşedinte al SUA, în cazul unui atac nuclear iranian asupra Israelului, Hillary Clinton a răspuns: ”Vreau ca iranienii să ştie că, dacă voi fi preşedinte, voi ataca Iranul. În următorii zece ani, în care Iranul poate lua în considerare lansarea unui atac asupra Israelului, noi vom fi capabili să-l ştergem complet de pe hartă”. Barack Obama, la acea vreme contracandidat al lui Clinton pentru învestitura democrată, a dezaprobat declaraţiile ei. ”Nu este tipul de limbaj de care avem nevoie acum şi cred că acesta seamănă cu limbajul lui George W. Bush”, a spus el.

Fostul secretarul american al Apărării, William Perry, a avertizat joi că preşedintele ales Barack Obama riscă să se confrunte cu o criză gravă cu Iranul, în primul an al mandatului. Perry a apreciat că ambiţiile nucleare ale Iranului, ca şi ale Coreei de Nord, trebuie limitate, ”pentru a evita o proliferare nucleară în cascadă”. Ţările occidentale solicită Iranului suspendarea programului de îmbogăţire a uraniului, bănuind că acesta ar putea avea obiective militare, deşi Teheranul susţine că programul este exclusiv civil. Obama a reamintit Iranului, la începutul lunii decembrie, că ”programul nuclear este inaceptabil, ca şi sprijinul acordat mişcărilor islamiste, printre care se numără Hamas şi Hezbollah, dar şi ameninţările la adresa Israelului”.