Istoricul american Charles Ingrao susţine că Pentagonul nu a considerat prioritară arestarea lui Ratko Mladic şi a lui Radovan Karadzic, potrivit cotidianului ”Vecernje Novosti”. Raportul finalizat de Ingrao este rezultatul a cinci ani de investigaţii efectuate de 300 de istorici, sociologi şi experţi în Drept din fosta Iugoslavie şi din întreaga lume. Potrivit cotidianului, raportul arată că armata americană a făcut tot posibilul pentru ca Ratko Mladic şi Radovan Karadzic să nu fie arestaţi. O unitate americană specială l-a avut de cel puţin 20 de ori în vizor pe Mladic, de la sfîrşitul lunii februarie pînă în iunie 1996. Comandanţii militari americani au blocat eforturile olandezilor şi ale danezilor de a-i aresta pe fugari, informaţie care, potrivit cotidianului, a fost confirmată de oficiali militari şi civili din mai multe ţări membre NATO.

Fostul lider politic al sîrbilor din Bosnia, Radovan Karadzic, a refuzat marţi să pledeze vinovat sau nevinovat în faţa Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, care a pledat nevinovat în locul lui. Este a şaptea oară cînd Karadzic apare în faţa TPI de cînd a fost arestat în iulie 2008, la Belgrad, după 13 ani de căutări. El este acuzat de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii, comise în războiul din Bosnia. Karadzic urma să pledeze în baza unei noi versiuni a actului său de acuzare, actualizat în funcţie de procese trecute şi de evoluţii de jurisprudenţă, versiune depusă de procuror în februarie. Versiunea în vigoare în momentul arestării data din 2000. Noul act de acuzare include două capete de acuzare pentru genocid privitoare la masacrarea a 8.000 de musulmani la Srebrenica, în iulie 1995 şi crime comise în Bosnia, în 1992, precum şi nouă capete de acuzare pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii. Actul subliniază că Radovan Karadzic, considerat de acuzare ”creierul războiului din Bosnia”, era cea mai înaltă autoritate civilă şi militară a republicii sîrbilor bosniaci, între 1992 şi 1996.