O comisie a Departamentului american al Apărării a prezentat trei opţiuni principale pentru îmbunătăţirea situaţiei din Irak şi anume retragerea, trimiterea unui număr mai mare de trupe sau reducerea lor concomitent cu prelungirea staţionării. Se va recomanda cel mai probabil o combinaţie între creşterea numărului de militari americani pe termen scurt şi pregătirea pe termen lung a forţelor irakiene. Surse apropiate raportului elaborat sub comanda şefului Statului Major Interarme, generalul Peter Pace, au declarat că grupul a conchis că nu există suficiente forţe pentru suplimentarea trupelor.

Opţiunea "Mergeţi acasă", ce prevede o retragere rapidă, a fost respinsă, pentru că ar fi împins Irakul în pragul unui război civil. Grupul de la Pentagon a propus un plan hibrid, "Mergeţi mai departe", ce presupune reducerea prezenţei americane, combinată cu o pregătire şi consiliere pe terme lung a forţelor irakiene. Prin amestecul opţiunilor, prezenţa americană în Irak va creşte de la 20.000 la 30.000 în decursul unei perioade scurte de timp. În prezent, în Irak se află aproximativ 140.000 de militari.

Democraţii, care au preluat controlul asupra Congresului american, au promis retragerea trupelor din Irak în următoarele luni. Preşedintele Bush a declarat că trupele americane nu ar trebui să se retragă pînă cînd irakienii nu vor putea prelua controlul asupra securităţii şi a respins în mod repetat stabilirea unui calendar. Casa Albă a precizat totuşi că preşedintele este deschis unor noi iniţiative. Agenţiile naţionale de securitate, împreună cu Pentagonul, reevaluează strategia din Irak, în timp ce Grupul de Studiu pentru Irak analizează o serie de abordări alternative. La rîndul său, fostul secretar de Stat american Henry Kissinger a propus organizarea unei conferinţe internaţionale pentru discutarea viitorului acestei ţări. Acesta consideră că în Irak nu mai este posibilă o victorie militară clară, iar coaliţia internaţională care dispune de trupe în Irak trebuie să îşi redefinească strategia.

Războiul de 30 de ani

Conflictul din Irak ar putea dura 30 de ani, iar decizia de a înlătura prin forţă regimul lui Saddam Hussein a reprezentat "o greşeală fundamentală", conform unui raport publicat de Oxford Research Group. Institutul specializat în analize de securitate globală afirmă că Statele Unite trebuie să facă acum faţă unei dileme serioase în legătură cu strategia din Irak. În cazul retragerii trupelor, grupările islamiste ar putea acţiona neîngrădit în zonă, în timp ce, în cazul menţinerii forţelor americane în Irak, militarii riscă să devină un adevărat "magnet" pentru grupurile radicale, iar Irakul ar putea deveni teren de antrenament pentru noi generaţii de militanţi. Raportul afirmă că rezervele de petrol din Golful Persic rămîn de o importanţă majoră, atît Statele Unite, cît şi Canada bazîndu-se tot mai mult pe această zonă. Prin urmare, recenta victorie a Partidului Democrat în alegerile din Statele Unite ar putea avea o influenţă foarte redusă asupra conflictelor din Irak şi Afganistan.

Atacurile insurgenţilor, tot mai diabolice

Autorii bombelor artizanale amplasate în Irak recurg la cele mai diverse disimulări pentru explozibili - biciclete, cadavre, capete umane, cîini sau cadavre de animale. Trei copii au murit şi un al patrulea a fost rănit, duminică, în urma exploziei unei jucării-capcană pe care o găsiseră în apropierea locuinţei lor dintr-un cartier al localităţii Hawijah, situată în nordul Irakului. Insurgenţii sunniţi continuă să controleze mai multe cartiere ale oraşului irakian Baaquba, situat la nord-est de Bagdad, execuţiile civililor şi atacurile armate devenind evenimente cotidiene într-o provincie în care forţele de ordine irakiene şi autorităţile internaţionale nu au acces. Bilanţurile victimelor nu pot fi verificate, în condiţiile în care nici presa nu are acces nici în cea mai mare parte a provinciei Diyala.

În cursul zilei de ieri, pentru a doua oară în două zile, forţele coaliţiei au efectuat un raid în cartierul şiit Sadr City din Bagdad, unde operează o celulă responsabilă de răpirea şi asasinarea unor civili. În timpul acestei operaţiuni, forţele irakiene au cercetat şi avariat o moschee şiită din cartier, dar nu au operat arestări. Aceste raiduri nu au împiedicat însă asasinarea unuia dintre cei mai celebri realizatori de emisiuni de satiră din Irak. Acesta a fost ucis la Bagdad, în timp ce se îndrepta spre sediul televiziunii la care era angajat. Emisiunea de satiră realizată de Waleed Hassan, "Caricatură", era foarte apreciată de spectatorii irakieni ai canalului de televiziune Sharkiya. Jurnalistul ironiza violenţa sectară, politicienii care se ceartă între ei şi, în general, toate aspectele frămîntărilor care domină viaţa cotidiană. Realizatorul, care era şi unul dintre directorii postului de televiziune, a fost găsit în vestul oraşului Baghdad cu trei gloanţe în cap. Mai mulţi jurnalişti şi angajaţi ai acestui post au fost ucişi pe parcursul acestui an. Deţinut de un om de afaceri irakian ce locuieşte la Londra, postul a adoptat o politică independentă, dar mulţi sînt de părere că ar sprijini vederile minorităţii arabe sunnite.

Raidurile au avut loc după răpirea, duminică, a adjunctului ministrului irakian al Sănătăţii, Ammar Al-Saffar. Incidentul a avut loc, la Bagdad, în timp ce ministrul sirian al Afacerilor Externe, Walid Muallem, se afla în prima vizită în Irak din anul 2003 a unui oficial de la Damasc, acuzat de susţinerea insurgenţilor din Irak. Acesta a adresat un apel omologului său irakian, Hoshyar Zebari, pentru normalizarea relaţiilor bilaterale. De asemenea, de la Teheran au venit semnale de normalizare a relaţiilor după două războaie sîngeroase între cele două state vecine. Preşedintele iranian Mahmud Ahmadinejad i-a invitat pe omologii săi sirian şi irakian la o reuniune, prevăzută pentru acest sfîrşit de săptămînă.

Americanii dau socoteală în Marea Britanie

Apar noi semne de tensionare a relaţiilor dintre SUA şi Marea Britanie, după o serie de declaraţii ale premierului Tony Blair, ce vizează o abordare diferită a situaţiei din Irak. Rudele britanicilor ucişi în urma tirurilor amicale au salutat decizia Guvernului de la Londra de a-l convoca pe adjunctul ambasadorului SUA în Marea Britanie pentru explicaţii privind neprezentarea militarilor americani la investigarea incidentelor. Secretarul de stat pentru Afaceri Constituţionale din Guvernul britanic, Harriet Harman, i-a scris oficialului american David Johnson, după ce a primit mai multe plîngeri din partea magistratului Andrew Walker din Oxfordshire. Magistratul a deplîns lipsa de cooperare din partea Pentagonului la investigaţiile mai multor decese din Irak, inclusiv cea a jurnalistului britanic Terry Lloyd. Pînă acum, niciun militar american nu ar fi participat la investigaţiile organizate pentru a stabili circumstanţele în care tiruri amicale ale forţelor americane au provocat moartea mai multor persoane în Golf.