Departamentul american al Apărării propune trimiterea unor membri ai unităţilor speciale în Irak, pentru a ajuta serviciile de securitate irakiene în combaterea insurgenţilor sunniţi, informează CNN. Propunerea a fost trimisă spre aprobare preşedintelui Barack Obama, care urma să facă un anunţ pe tema situaţiei din Irak, ieri seară. SUA au început deja zboruri de recunoaştere în zonele irakiene ocupate de insurgenţi ai grupării sunnite Stat Islamic în Irak şi Levant. Conform unui oficial de la Pentagon, propunerea vizează trimiterea a 100 de membri ai forţelor speciale la Bagdad.

SUA sunt preocupate de soarta Irakului, aflat sub ameninţarea insurgenţilor islamişti, nu de premierul irakian şiit, Nuri al-Maliki, a afirmat secretarul de Stat american, John Kerry, într-un interviu pentru postul de televiziune NBC News. De asemenea, şeful diplomaţiei americane şi-a nuanţat declaraţiile din cursul săptămânii în legătură cu o posibilă cooperare cu Iranul în privinţa dosarului irakian. El a reafirmat că ”SUA sunt profund preocupate de gruparea Statul Islamic în Irak şi Levant (SIIL), mai radicală decât organizaţia al-Qaida şi care ameninţă interesele SUA şi ale Occidentului”, dar a exclus categoric o posibilă colaborare cu Iranul în privinţa crizei din Irak. Generalul David Petraeus, un fost comandant al forţelor americane în Irak, a apreciat că SUA, care şi-au retras trupele din această ţară în 2011, după opt ani de ocupaţie, nu trebuie să devină o forţă aeriană pentru miliţii şiite. Generalul a făcut această declaraţie după ce Guvernul irakian condus de Nuri al-Maliki, dominat de şiiţi, a cerut oficial SUA să lanseze atacuri aeriene împotriva insurgenţilor sunniţi care au cucerit, începând din 9 iunie, mai multe regiuni din nordul Irakului şi avansează către Bagdad.

MOBILIZAREA REZERVIŞTILOR Premierul Irakului, Nuri al-Maliki, a declanşat, ieri, procedura de convocare a rezerviştilor, pentru consolidarea efectivelor, în contextul luptelor cu insurgenţii sunniţi. Ofiţerii, până la gradul de general de brigadă, au fost transferaţi la unităţile la care au fost specializaţi, informează biroul premierului irakian. Ordinul vizează un număr necunoscut de ofiţeri ai forţelor armate irakiene. Între timp, armata irakiană a preluat, ieri, controlul total asupra celei mai importante rafinării din ţară, după lupte cu insurgenţi sunniţi. Forţele de securitate controlează total rafinăria din Baiji, la 200 km nord de Bagdad, a declarat generalul Qassem Atta, purtătorul de cuvânt al premierului irakian, Nuri al-Maliki. Mai mulţi martori au adăugat că insurgenţii au părăsit rafinăria în urma unor atacuri ale armatei irakiene. Insurgenţii sunniţi au lansat, miercuri, un atac asupra rafinăriei şi au pătruns în interior în urma unor confruntări violente cu forţele guvernamentale. Mai multe rezervoare de petrol au luat foc în urma luptelor. Rafinăria a fost închisă luni, iar angajaţii străini au fost evacuaţi, în timp ce unii dintre angajaţii irakieni au rămas la locul de muncă. Localitatea Baiji se află în apropierea oraşului Tikrit, capitala provinciei Salaheddine, care se află sub controlul insurgenţilor din gruparea Statul Islamic în Irak şi Levant (SIIL) începând de săptămâna trecută. Rafinăria din Baiji furnizează petrol pentru toate provinciile irakiene şi are o producţie estimată la 600.000 de barili pe zi.

IRAKIAN PUS SUB ACUZARE Un irakian aflat de şapte ani în detenţie la Guantanamo a fost acuzat oficial, miercuri, de comiterea a cinci crime de război, pentru care riscă să fie condamnat la închisoare pe viaţă. Abd al-Hadi al-Iraqi, în vârstă de 53 de ani, este acuzat că a făcut parte din comandamentul militar al-Qaida, alături de Osama bin Laden, şi, din această calitate, a finanţat comiterea unor atentate sângeroase împotriva americanilor şi aliaţilor lor din Afganistan şi Pakistan. El a fost acuzat oficial de ”atacarea unor proprietăţi protejate” şi ”complot”. Acuzarea lui Abd al-Hadi al-Iraqi are loc în contextul eliberării a cinci talibani de la Guantanamo în schimbul sergentului american Bowe Bergdahl. Acuzatul, încarcerat în tabăra 7 ultrasecretă de la Guantanamo, a ales să pledeze mai târziu ca vinovat sau nevinovat. Întrebat despre componenţa echipei sale de apărare, el s-a limitat să spună că vrea un alt avocat civil. El nu este acuzat de crime, însă autorităţile americane îi reproşează 63 de fapte. Abd al-Hadi al-Iraqi ar fi organizat o tentativă de asasinat, în 2002, împotriva preşedintelui pakistanez de la acea vreme, Pervez Musharraf, şi ar fi asistat un kamikaze responsabil de comiterea unui atentat sinucigaş soldat cu numeroase victime la Kabul, în 2003. De asemenea, în martie 2001, el i-ar fi ajutat pe talibani în acţiunile lor de distrugere a Ansamblului de la Bamian, din Afganistan, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO şi dispărut astăzi.