Pentru că parcările au devenit neîncăpătoare, Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) aşteaptă o lege care să permită vânzarea maşinilor confiscate. „S-au indisponibilizat 512 mijloace de transport! Nu mai încap în curţile Poliţiei de Frontieră!“, a declarat Vasile Blaga, ministrul Administraţiei. Reprezentanţii Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF) Constanţa spun că, în prezent, în parcarea instituţiei sunt nu mai puţin de 70 de maşini de lux. „Din 2005 şi până în prezent au fost reţinute 103 autovehicule. Dintre acestea, 25 au fost restituite proprietarilor de drept, iar patru au fost lăsate prin dispoziţia procurorilor persoanelor care le-au cumpărat fără a şti că sunt furate“, a declarat comisarul şef Adrian Burcea, purtătorul de cuvânt al IJPF Constanţa. Totodată, oamenii legii spun că deşi valorificarea autoturismelor va aduce un plus în bugetul instituţiilor, legea va trebui să rezolve mai multe aspecte din codul penal având în vedere că maşinile sunt sub influenţa unei anchete penale. Aceeaşi situaţie este înregistrată şi la IJPF Galaţi, unde printre maşinile de lux reţinute se numără şi patru ambarcaţiuni şi opt tiruri.

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Pentru că parcările au devenit neîncăpătoare, Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) aşteaptă o lege care să permită vânzarea maşinilor confiscate. „S-au indisponibilizat 512 mijloace de transport! Nu mai încap în curţile Poliţiei de Frontieră!“, a declarat Vasile Blaga, ministrul Administraţiei. Reprezentanţii Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF) Constanţa spun că, în prezent, în parcarea instituţiei sunt nu mai puţin de 70 de maşini de lux. „Din 2005 şi până în prezent au fost reţinute 103 autovehicule. Dintre acestea, 25 au fost restituite proprietarilor de drept, iar patru au fost lăsate prin dispoziţia procurorilor persoanelor care le-au cumpărat fără a şti că sunt furate“, a declarat comisarul şef Adrian Burcea, purtătorul de cuvânt al IJPF Constanţa. Totodată, oamenii legii spun că deşi valorificarea autoturismelor va aduce un plus în bugetul instituţiilor, legea va trebui să rezolve mai multe aspecte din codul penal având în vedere că maşinile sunt sub influenţa unei anchete penale. Aceeaşi situaţie este înregistrată şi la IJPF Galaţi, unde printre maşinile de lux reţinute se numără şi patru ambarcaţiuni şi opt tiruri.

Justiție 12 Iunie 2010 / 00:00 473 accesări

Ţările riverane Dunării sunt pregătite să intre în ultima fază a stabilirii Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. După patru luni de consultări publice, reprezentanţii statelor riverane Dunării şi cei ai Uniunii Europene (UE) au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte partea generală a acestei strategii. Directorul din cadrul DG Regio, din cadrul Comisiei Europene (CE), Jose Palma Andres, a declarat că, de acum încolo, se intră într-o nouă etapă. „Am stabilit cadrul general al acestei strategii extrem de importante. De acum încolo trebuie să discutăm punctual cu fiecare ţară riverană Dunării pentru a vedea proiectele pe care le au, proiecte pe care trebuie să le armonizăm, astfel încât să reuşim să putem le finanţăm. De asemenea această strategie trebuie discutată şi cu celelalte comisii din CE urmând ca spre finalul anului să venim cu un plan de acţiune pe care să îl supunem votului Comisiei şi Parlamentului European”, a declarat Jose Palma Andres. El a precizat că în urma conferinţelor care au avut loc în acest an s-au despris mai multe idei care pot face parte din strategia UE pentru regiunea Dunării. „În primul rând trebuie să avem o colaborare cât mai strânsă cu autorităţile loacle, care sunt de fapt beneficiarele acestei strategii. Statele riverane Dunării sunt cele care fac de fapt această strategie, pentru că CE nu face proiecte, nu armonizează legislaţii şi nu implementează proiecte. CE nu poate decât să sprijine toate aceste proiecte care trebuie să aibă un numitor comun”, a mai spus Andres. Consilierul prezidenţial, Leonard Orban a declarat că în urma discuţiilor de la Constanţa s-a stabilit ca în fiecare an să aibe loc o Conferinţă în care să se verifice stadiul proiectele din cadrul acestei strategii. „Nu cred că o conferinţă anuală este suficientă pentru o astfel de strategie, dacă ne dorim cu adevărat să reuşim să o ducem la bun sfârşit. Cred că este ne voie de mai mult, este nevoie de oameni care să fie responsabilizaţi pe regiuni, şi care să prezinte rapoarte permanente despre parcursul acestor proiecte”, a spus Orban. Vineri a fost ultima zi a Conferinţei de la Mamaia, zi în care delegaţii au fost invitaţi la o excursie în Delta Dunării.



12