Timp de 42 de ani, România şi-a disputat cu Ucraina platoul continental din Marea Neagră, din zona Insulei Şerpilor. După zeci de runde de negocieri eşuate, România şi Ucraina au ajuns la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, pentru a-şi căuta dreptatea. Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a recunoscut, marţi, cu unanimitate, jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kilometri pătraţi, adică 79,34% din zona disputată cu Ucraina, ceea ce implică 70 de miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de petrol. Bucuria liderilor din România pentru succesul de la Haga nu a durat nici măcar o zi, oficialităţile aflînd că, de fapt, dreptul de exploatare maritimă a rezervelor de petrol şi gaze au fost cedate unei firme fără activitate, fără angajaţi şi cu un capital social de 200 de lei. Reprezentanţii Agenţiei pentru Resurse Minerale declarau ieri că primul cîştigător după procesul pentru Insula Şerpilor este Midia Resources, o firmă care are dreptul să extragă acum şi din zonele cîştigate în urma verdictului de la Haga. Este vorba de o firmă deţinută de o companie canadiană, dar care a fost înfiinţată de curînd în România şi nu are activitate.

Firmă fără activitate aleasă pentru exploatarea zăcămintelor

Midia Resources, firma despre care oficialii Agenţiei pentru Resurse Minerale au declarat că va deveni al treilea mare jucător de pe piaţa internă de gaze a fost înfiinţată în 2007, cu un capital social minim de 200 de lei. Din datele Registrului Comerţului, compania nu a avut niciodată angajaţi, administratori sau vreo cifră de afaceri. Midia Resources este deţinută de canadienii de la Sterling Resources. În noiembrie anul trecut, fostul premier Tăriceanu a semnat un act adiţional la contractul de concesionare pentru firma Sterling Resources, document care conţine informaţii clasificate. Fostul premier spune că nu ştie nimic despre acest document. Hotărîrea 1446 a fost adoptată în 12 noiembrie 2008 şi este un act adiţional la Contractul de exploatare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), în calitate de concedent, şi Sterling Resources Ltd., în calitate de concesionar. Documentul mai este semnat de către şeful Cancelariei premierului, Dorin Marian, de preşedintele ANRM, Bogdan Găbudeanu, de ministrul Mediului, Attila Korodi şi de Cătălin Doică, secretar de stat la Ministerul Economiei. La aflarea acestor informaţii, liderii partidelor aflate la guvernare au reacţionat imediat. Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat că Guvernul are datoria \"de a face lumină cu privire la concesionările secrete care au fost făcute în mod suspect la finalul mandatului Tăriceanu\". Nici reacţia premierului Emil Boc nu s-a lăsat aşteptată. Acesta l-a demis pe Bogdan Găbudeanu din funcţia de preşedinte al ANRM şi a dispus demararea procedurilor legale în vederea declasificării anexei la HG privind aprobarea actului adiţional la contractul pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia. De asemenea, şeful Executivului a sesizat Departamentul de Control al primului-ministru în vederea elucidării condiţiilor în care a fost atribuit contractul de concesionare încheiat între ANRM şi Sterling Resources Ltd.

Artizanii afacerii cu zăcăminte se disculpă

Reprezentanţii PNL încearcă acum să se disculpe, afirmînd că din 1992 au fost acordate concesionările din Marea Neagră, de către Guvernul Stolojan, iar acestea au fost prelungite, succesiv, de toate Guvernele României, iar hotărîrea emisă de Cabinetul Tăriceanu în noiembrie 2008 nu a modificat conţinutul contractului. Ministerul Mediului a verificat actul adiţional la contractul privind concesiunile din Marea Neagră strict din punct de vedere al mediului, al calităţii zonei în care urma să fie realizate acele activităţi, fără a cunoaşte natura contractului, a declarat, ieri, fostul ministru Attila Korodi. Mai mult, el a arătat că legislaţia obliga Ministerul Mediului să verifice actul normativ, înainte de a-l aproba, strict din punct de vedere al protecţiei mediului. Ministrul a precizat că nu cunoaşte motivul pentru care anexa actului normativ este secretă. \"Veneau două-trei acte de acest tip pe săptămînă pentru a fi avizate. Fiind documente cu caracter secret, ele erau aduse cu poşta secretă şi existau doar cîteva direcţii din minister în care ele ajungeau pentru verificări şi doar anumite persoane care aveau acces la acestea. Angajaţii făceau verificările şi trimiteau un raport, în baza căruia propunerea era avizată sau nu strict din punct de vedere al protecţiei mediului\", a afirmat Korodi. El a precizat că, din cîte îşi aminteşte, Hotărîrea 1446 a fost avizată de minister \"cîndva în iunie\". Fostul ministru al Economiei, Varujan Vosganian, a declarat că transferul drepturilor contractului de cesiune pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia de la Entreprise Oil către Sterling Resources nu s-a realizat în guvernarea PNL, menţionînd că actul adiţional presupunea modificarea Legii Energiei. Vosganian a afirmat că, pe lîngă faptul că perimetrele respective sînt doar o mică parte din perimetrele de care se discută, nu vede \"în ce măsură interesul naţional este periclitat cîtă vreme este o înţelegere făcută în 1992, la care toate guvernele succesive s-au raliat, la care încă nu s-a pus problema decît de explorare, exploatarea şi împărţirea producţiei se pot face după un regim juridic pe care Guvernul îl poate stabili\". Adevărul se va afla după declasificarea actului adiţional la contractul de concesionare pentru firma Sterling Resources.