Cel mai mare scandal de corupţie din România, care este departe de a se fi încheiat, s-a soldat, până acum, cu reţinerea, în 20 iunie, pentru 30 de zile, a lui Mircea Băsescu şi a lui Marian Căpăţână, un faimos lider pedelist, cu multe declaraţii inepte şi minciuni din partea opoziţiei politice şi a preşedintelui Traian Băsescu, cu atacuri extrem de dure la adresa celor mai importanţi stâlpi ai Justiţiei, procurorul-şef al DNA, Codruţa Kovesi, şi şefa ICCJ, Livia Stanciu, şi cu o mare indignare şi greaţă din partea poporului român.

CUM MOTIVEAZĂ JUDECĂTORII ARESTAREA PREVENTIVĂ A FRATELUI PREŞEDINTELUI? Judecătorul care a dispus arestarea preventivă a celor doi arată în motivarea hotărârii că, pentru ei, dreptatea și libertatea au devenit o marfă care se poate cumpăra și vinde, fapt ce aduce atingere încrederii în sistemul judiciar. „Nu trebuie ignorat că cei doi inculpaţi au înţeles să urmărească obţinerea unor foloase substanţiale de pe urma persoanelor interesate să rezolve pe căi ilicite anumite probleme judiciare. O astfel de optică, în care „dreptatea” şi „libertatea” au devenit o marfă ce se poate cumpăra şi vinde, apare ca inadmisibilă, valorile sociale atinse fiind multiple”, cea mai importantă, în opinia judecătorului, fiind „lezarea încrederii în sistemul judiciar şi în autoritatea judecătorească, în condiţiile în care, prin presupusele acţiuni întreprinse, inculpaţii au acreditat ideea că Justiţia este la discreţia influenţelor lor, gata să abdice de la atributele şi încrederea de care trebuie să se bucure într-o societate democratică”, se arată în motivarea judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul București (TB). Potrivit documentului citat, toate persoanele implicate în acest dosar dau dovadă de „mentalităţi greşite”, „o percepţie eronată şi periculoasă” asupra actului de justiţie şi asupra organelor implicate. „Faptele, presupus săvârşite de inculpaţi, sunt de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii; în consecinţă, lipsa unei reacţii prompte a sistemului judiciar şi lăsarea inculpaţilor în libertate la momentul procesual de faţă ar induce perturbări grave ale disciplinei publice, ale respectului faţă de lege, stimulând temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte deosebit de periculoase - generând astfel un sentiment acut de insecuritate”, a precizat judecătorul în motivare.

TRECEREA TIMPULUI NU „A DILUAT PERICOLUL SOCIAL GENERAT“ Potrivit sursei citate, chiar dacă presupusa activitate infracţională s-a derulat în perioada 2011-2012, nu se poate spune că trecerea timpului „a diluat pericolul social generat“, întrucât ar însemna să se ignore nu numai „caracterul evident clandestin“ al unor astfel de acţiuni, contextul, modalitatea şi mai ales momentul în care s-a ajuns la devoalarea acestora, „dar şi impactul mai mult decât actual şi de rezonanţă în societatea românească“. „Ambii inculpați s-au folosit de calitatea de membru al familiei președintelui României pe care o deține inculpatul Băsescu Mircea, pentru a da credibilitate afirmațiilor referitoare la influența sau pretinsa influență pe care Băsescu Mircea ar putea să o aibă asupra magistraților și, de asemenea, pentru a da credibilitate promisiunilor referitoare la obținerea unor hotărâri favorabile“, au scris procurorii în referatul trimis instanţei.

Potrivit documentului citat, Mircea Băsescu, deși cunoaște obligațiile fratelui său și îi comunică lui Florin Anghel, într-una din discuțiile înregistrate, că „el nu poate“, nu descurajează comentariile referitoare la persoana președintelui, „ba, mai mult, le alimentează pentru a nu pierde aparența că ar avea influență asupra magistraților“.

Procurorii au mai arătat că faptele de care sunt acuzaţi Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au afectat încrederea în sistemul de justiţie. „Trebuie subliniat că, prin modul în care inculpații au conceput săvârșirea faptelor, au afectat în mod grav relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a raporturilor de serviciu în ceea ce privește instituțiile din întregul sistem judiciar, de pe toate palierele: Ministerul Public, tribunal, curte de apel, chiar Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru aceasta din urmă pe mai multe planuri (recursul, cererea de strămutare, conform procedurii în vigoare la data faptelor), iar faptele care fac obiectul acestui dosar au aptitudinea de a afecta încrederea în întreg sistemul de justiție“, au scris procurorii în referatul trimis instanţei.

Înregistrările sunt legale şi pot fi folosite ca probe

Tot în motivarea deciziei de arestare se arată un alt fapt extrem de important: înregistrările în care apar Mircea Băsescu și Marian Căpățână, puse la dispoziție procurorilor de familia lui Bercea Mondial, sunt legale şi pot reprezenta mijloace de probă în dosar. „Susţinerile apărării, în sensul inadvertenţelor de natură a releva lipsa de autenticitate şi caracterul posibil contrafăcut al înregistrărilor, nu se bazează pe elemente faptice ori concrete care să contureze o îndoială veridică asupra caracterului autentic sau complet al acestora. De altfel, pe parcursul cercetărilor în cauză se poate proceda la verificarea acestui caracter, în măsura în care se va aprecia ca fiind utilă, pertinentă şi concludentă o probă ştiinţifică ce să aibă un asemenea obiectiv“, susține judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București. Tot potrivit acestui document, declarațiile lui Marian Căpățână, conform cărora el ar fi primit banii de la familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, sub formă de împrumut, nu sunt susținute. Judecătorul arată că nu există niciun document care să ateste încheierea unui contract de împrumut şi nici martori care să confirme acest lucru.

Un alt element care l-a determinat pe judecător să dispună arestarea preventivă a lui Mircea Băsescu şi a lui Marian Căpăţână constă în maniera în care a fost abordată de către fratele președintelui și de Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, problema legată de sprijinul pe care Mircea Băsescu urma să îl acorde. Acest lucru „nu lasă echivoc asupra naturii demersurilor pe care acesta susţinea că le face, afirmaţiile sale privitoare la pedepse şi soluţii procedurale fiind de natură a-l convinge pe cumpărătorul de influenţă de realitatea acestora“, a mai scris judecătorul în motivare.

30 de minute - atât a durat studierea dosarului lui Mircea Băsescu

Avocatul lui Mircea Băsescu a fost, ieri, la DNA pentru a studia dosarul, în vederea pregătirii apărării de la Curtea de Apel Bucureşti, care va judeca vineri contestaţia la decizia de arestare preventivă, pentru trafic de influenţă, a fratelui preşedintelui. Avocatul Nelu Taşcă a declarat, la intrarea în sediul DNA, că a venit pentru a studia actele de urmărire penală făcute de anchetatori în cazul lui MB. Acesta a precizat că vrea să vadă documentele din dosar, pentru pregătirea apărării. Avocatul a plecat de la DNA după aproximativ 30 de minute.

După frate...

Ginerele lui Traian Băsescu, urmărit penal pentru înșelăciune

FĂRĂ ALTE COMENTARII Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus începerea urmăririi penale pentru înșelăciune și fals pe numele lui Radu Pricop, ginerele președintelui Traian Băsescu. Potrivit biroului de presă al Parchetului General, pe 26 mai 2014, procurorii au început urmărirea penală pentru mai mulți făptuitori, printre care se află și Radu Pricop, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată, într-un dosar legat de restituirea unor terenuri. Presa a relatat că Radu Pricop a cumpărat, împreună cu alte persoane, de la urmașii familiei Brătienilor, drepturi de moștenire asupra unui teren. După ce a câștigat mai multe procese în instanță cu statul român, Radu Pricop și partenerii săi au obținut de la Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților o despăgubire de 10 milioane euro, folosind însă documente false, mai spun jurnaliștii. Ioana Băsescu, fiica cea mare a președintelui Traian Băsescu, s-a căsătorit, la începutul lunii iunie, cu avocatul Radu Pricop, ceremonia civilă având loc la Primăria Azuga. Şi în acest caz, Băsescu a ridicat din umeri, aşa cum ne-a obişnuit: „Nu știu despre ce este vorba”.