Polițiștii din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, au efectuat ieri, 21 februarie, 10 percheziții domiciliare și au pus în executare 8 mandate de aducere, pe raza județului Giurgiu, la persoane bănuite de camătă, proxenetism, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată și spălare a banilor.

În urma perchezițiilor, au fost indisponibilizate aproape 79.000 de lei, peste 16.000 de euro, aproximativ 300 de grame de bijuterii din aur, 3 autoturisme, 10 telefoane mobile, aparatură destinată minării de monedă virtuală bitcoin, dar și înscrisuri cu valoare probatorie.

Perchezițiile au avut loc în municipiul Giurgiu, respectiv în localitățile Putineiu, Izvoarele și Slobozia, din județul Giurgiu.

Cum funcționa gruparea infracțională

Din cercetări a reieșit că gruparea de criminalitate organizată și-ar fi desfășurat activitatea infracțională în perioada 2012-2019, sub forma unei întreprinderi infracționale, care ar fi fost constituită pe criterii familiale, condusă de ,,pater familias”, respectiv liderul grupării.

Acesta ar fi pus bazele unei grupări cu notorietate locală negativă, care ar fi fost specializată în comiterea infracțiunilor de camătă, proxenetism, instigare la fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată și spălare a banilor, pe raza municipiului Giurgiu, dar și în străinătate, în special în Franța.

Gruparea ar fi fost formată din membri familiei: tatăl, cei doi fii ai acestuia, fosta soție, mama liderului grupării, fosta sa concubină, fiica sa și tatăl acesteia, dar și alte persoane apropiate. Toate aceste persoane ar fi acționat, în mod coordonat, sub conducerea liderului, în scopul săvârșirii infracțiunilor anterior menționate și obținerii ilicite de bunuri mobile, imobile și sume mari de bani, într-un timp scurt și cu un minimum de investiții.

Membrii grupării s-ar fi erijat în reprezentanții unei virtuale microîntreprinderi financiar-nebancare, care ar fi fost capabilă să acorde împrumuturi cu dobânzi cuprinse între 5% și10%, cu condiția lăsării, de către ,,clienți”, cu titlu de garanție a unor bunuri mobile sau imobile.

Mod de operare pe zona de camătă

În fapt, acordarea de sume de bani, cu titlu de camătă, ar fi constat, inițial, în identificarea unor potențiale persoane dispuse să ia astfel de împrumuturi.

Apoi, înainte de contractarea împrumutului sau după acordarea unei prime tranșe, ,,clienților” li s-ar fi cerut să se deplaseze la instituții notariale, unde ar fi încheiat contracte de vânzare-cumpărare cu persoanele din grupul infracțional, având ca obiect diverse bunuri imobile (terenuri sau locuințe), ori bunuri mobile (autoturisme) deținute de cei care se împrumutau, valoarea contractelor fictive incluzând și suma dobânzilor solicitate.

În acest mod, s-ar fi procedat la disimularea activităților infracționale, cărora li s-ar fi dat o aparență de legalitate.

În cazul în care persoanele împrumutate nu puteau restitui sumele stabilite inițial cu liderul grupării, acesta ar fi procedat la executarea lor silită.

De asemenea, în situația în care debitorii erau în imposibilitatea restituirii dobânzilor fixate, aceștia ar fi fost amenințați și agresați fizic de către coordonatorul grupului infracțional.

Mod de operare pe zona de proxenetism

Din investigații a reieșit faptul că și activitatea de proxenetism s-ar fi derulat în același format, de tip familial, prin luarea unor măsuri de evitare a depistării lor de către autorități.

Femeile dispuse să se prostitueze în folosul grupului infracțional ar fi fost racolate din țară, prin intermediul unor anunțuri telefonice sau direct, de către membrii săi și li s-ar fi cerut să se deplaseze sau erau transportate, cu un autoturism, în Franța.

Acolo ar fi fost cazate în diverse apartamente din Paris, Cannes sau Nisa, închiriate de către fosta concubină a liderului grupului, unde, de altfel, ar fi prestat serviciile sexuale contra cost.

Pentru evitarea unor posibile controale din partea Poliției Franceze, aceste locuințe ar fi fost schimbate, în mod frecvent, la intervale scurte de timp (1-2 luni).

Modalitatea de racolare a clienților ar fi fost postarea fotografiilor fetelor, pe diverse site-uri de escorte din Franța, unde ar fi fost menționate și numerele de telefon ale tinerelor.

Pentru a avea controlul absolut al banilor obținuți de acestea, telefoanele lor ar fi fost păstrate de către fosta concubină a liderului grupării, vorbitoare a limbii franceze, care ar fi interacționat cu „clienții” pentru direcționarea către adresele unde puteau beneficia de serviciile fetelor.

Fiecare dintre tinerele care ofereau servicii sexuale contra cost plătea membrilor grupării jumătate din suma obținută, fiind identificate, până în prezent, 7 astfel de persoane.

Cum erau folosiți banii obținuți din camătă și proxenetism

Banii obținuți din camătă și proxenetism ar fi fost investiți în achiziții de imobile sau autoturisme de lux, înscrise pe numele celor care au constituit această ,,afacere familială”.

De menționat faptul că, pentru a ascunde natura ilicită a activităților derulate, membrii grupării ar fi utilizat un limbaj codificat (bunurilor mobile sau imobile lăsate cu titlu de garanție = ,,semne” sau ,,cruci”, dobânzile = ,,fente” ).

În urma perchezițiilor efectuate au mai fost ridicate și indisponibilizate agende cu însemnări ale sumelor de bani acordate cu titlu de camătă, titluri de proprietate, contracte de vânzare cumpărare, înscrisuri doveditoare ale unor transferuri bancare etc.

5 persoane au fost conduse la sediul D.I..I.C.O.T. – Structura Centrală, pentru audieri.

La activități au participat și polițiști specializați în combaterea criminalității organizate din Giurgiu și Craiova, cu suportul tehnic de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române, respectiv al Biroului Tehnic și Criminalistic din cadrul D.I.I.C.O.T..

În acțiune au fost angrenați și jandarmi din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei ,,Vlad Țepeș”.