REDUCEREA CAS, O NECESITATE. „Ne chinuim să marcăm ieşirea din recesiune, dar se conturează o criză a datoriei externe, din cauza lipsei de potenţial economic”, atenţionează vicepreşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Constantin Savu. Deşi nu avem un nivel mare de îndatorare externă (70% din PIB, faţă de 118%, cât este media în UE), „putem intra repede într-o criză, din lipsă de suport pentru mediul de afaceri, afectat de cursul valutar artificial şi nivelul ridicat al dobânzilor”, a mai spus Savu. În plus, mediul de afaceri este deranjat de faptul că autorităţile au decis aducerea salariilor bugetarilor la nivelul de dinainte de criză, refuzând să reducă CAS. „FMI vrea să asigurăm un echilibru bugetar. Decizia de a nu scădea CAS-ul în momentul de faţă este o alegere politică, care ne deranjează. Nu numai bugetarii sunt votanţi, ci şi oamenii de afaceri”, a declarat preşedintele AOAR, Florin Pogonaru, care a mai atras atenţia că TVA a crescut şi în alte ţări, dar majorările au fost însoţite de măsuri de sprijin pentru IMM-uri.

TVA, UN SEMN DE ÎNTREBARE. Şi reprezentanţii mediului local de afaceri sunt de părere că statul trebuie să sprijine mai mult firmele, dacă vrem să avem o dezvoltare durabilă. „Majorarea TVA a fost o pacoste. Au ajuns mai mulţi bani la buget, dar cu ce preţ? Consumul a scăzut extrem de mult, odată cu veniturile oamenilor. Uitaţi-vă la Grecia, stat cu probleme uriaşe, unde FMI a propus reducerea TVA de la 23% la 20%. Apare un mare semn de întrebare: de ce nu tăiem şi noi? Până acum am fost susţinuţi de exporturi şi industrie, dar nu ne putem baza doar pe ele. Trebuie să încurajăm firmele să angajeze, iar acest lucru se face prin reducerea CAS, adică prin diminuarea efortului financiar al managerilor. Până acum, statul român nu a „reuşit” decât să îi facă pe oameni să plece din ţară”, spune directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA) Constanţa, Ion Dănuţ Jugănaru. El adaugă că România pierde cursa cu Ungaria şi Bulgaria, deşi este o piaţă mult mai mare, tocmai pentru că puterea de cumpărare este mică, iar firmele nu beneficiază de facilităţi.

LEUL SUPRAEVALUAT OMOARĂ EXPORTATORII. O altă problemă a managerilor este cursul de schimb supraevaluat. Potrivit unui studiu al Economist Intelligence Unit (EIU), un nivel real în acest moment ar fi de 4,8 lei/euro, cu peste 16% mai mare faţă de valoarea curentă. „Cea mai uşoară este poziţia defensivă în care spui că valul speculativ a venit peste mine şi eu sunt prudent şi las leul să se întărească. Am mai lăsat cursul să se întărească până la 3,1 lei/euro, iar studiile EIU arătau că n-ar trebui să fim acolo şi, în consecinţă, eram luaţi în râs. Acum facem acelaşi lucru. Părerea mea este că banca centrală ar trebui să aibă o politică proactivă. Ei se apără spunând că ţin leul la 4,1 lei/euro, din prudenţă, dar BNR nu va fi acuzată niciodată că a provocat căderea exporturilor şi că a băgat 100.000 de firme în insolvenţă”, explică Pogonaru, care consideră că intrarea în recesiune a exporturilor va fi „o problemă majoră” pentru ţara noastră.