Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat, vineri, că Executivul a menţinut deficitul bugetar sub nivelul de referinţă de 3%, iar asta a menţinut ponderea datoriei publice în PIB sub 40%, însă a atras atenţia că, atunci când economia înregistrează creşteri cum a avut România în 2017, trebuie să te situezi mai jos de 3% din PIB - „Noi credem că nu predicăm în pustie spunând că politica fiscală nu trebuie să fie prociclică. Trebuie să fie, când ai asemenea creşteri economice, să nu stai la limita de 3% a deficitului public, ci să încerci să te situezi mai jos“. Potrivit șefului BNR, majorarea deficitului structural în 2017 a fost însoţită şi de o structură defavorabilă investiţiilor publice. În consecinţă, raportul dintre interesele pe termen scurt şi interesele strategice, pe termen lung, nu este OK - „Investiţiile publice trebuie să crească mai mult, pentru că acesta este un factor esenţial al dezvoltării economice pe termen lung“. De asemenea, guvernatorul BNR a atras atenţia asupra majorării decalajului dintre viteza de creştere a importurilor (12%) şi cea a exporturilor (9%), deficitul comercial lunar depăşind frecvent un miliard de euro, în semestrul 2, precum şi asupra reluării cu întârziere a finanţării din fonduri europene structurale şi de investiţii, rata de absorbţie fiind de numai 10% în cadrul actualului exerciţiu financiar (2014 - 2020). În plus, pe piaţa muncii se înregistrează un avans al efectivului salariaţilor până la maximul istoric de 4,8 milioane persoane, dar, cu toate acestea, se manifestă deficienţe structurale persistente, respectiv o rată de inactivitate de 33% (a 3-a din UE), o pondere înaltă a tinerilor neimplicaţi în nicio activitate (20%), o mobilitate internă limitată şi o necorelare accentuată a pregătirii cu cerinţele. Inflaţia ar putea ajunge la 4,9% în primul trimestru din acest an şi apoi la 5,1% în cel de-al doilea trimestru din 2018, însă guvernatorul BNR a vorbit despre un „efect de bază“ şi a subliniat că 80 - 90% din puseul inflaţionist este deja în spatele nostru. În acest an, alimentele s-ar putea scumpi cu circa 5,3%, iar combustibilii - cu 4%.