Folosirea în agricultură a nitraților și nitriților, substanțe atât de necesare pentru fertilizarea solului, poate avea consecințe catastrofale, de care mulți dintre noi nu avem habar. Totodată, salubritatea defectuoasă din gospodăriile aflate în mediul rural duce la contaminarea apei potabile. ”De multe ori, din cauza tehnologiilor agricole necorespunzătoare, folosirea nutrienților duce la poluarea solului, a subsolului, a apelor subterane, pentru ca în final să ajungă în fântânile oamenilor, care vor fi poluate. O altă sursă de contaminare este cea a gospodăriilor individuale ale oamenilor care locuiesc în mediul rural. În multe gospodării există o salubritate defectuoasă. Vorbim aici de locul de amplasare al fântânii, precum și al latrinei și de modul în care ele sunt construite, ceea ce face ca sursa de apă potabilă să fie contaminată”, a spus ieri, în cadrul unui workshop organizat la Constanța, oaspetele de la Universitatea Ecologică din București, prof. Vladimir Rojanschi. Și gunoiul de grajd, provenit de la animale și care nu este depozitat în locuri corespunzătoare, poate avea același efect. De fapt, poluarea cu nutrienți ne afectează pe toți, fiind o problemă pentru întreg spațiul european. Ce este mai grav însă este că nu doar solul și apa sunt afectate, ci și sănătatea omului, mai ales a copiilor de vârste foarte mici, care, în urma intoxicării cu nitrați, se pot îmbolnăvi de așa-numita boală albastră. La nivelul Direcției de Sănătate Publică Județeană (DSPJ) Constanța, se desfășoară activități de monitorizare a apei potabile în localitățile din județ încă din 2002. ”Poluarea cu nitrați e o problemă mai veche în localitățile rurale din Dobrogea. Nici în ultima perioadă nu a scăzut nivelul nitraților din apa potabilă, însă a scăzut numărul cazurilor de intoxicare. Au fost ani în care se înregistrau chiar și 10 - 15 cazuri de intoxicare cu nitrați la copii între 0 și 3 ani, iar în 2014 au fost doar trei astfel de cazuri”, a spus dr. Luiza Călujeru, specialist în cadrul DSP Constanța. Tocmai de aceea, UE implementează, în prezent, directiva nr. 91/676/EEC privind protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrați proveniți din surse agricole. Iar pentru că și România trebuie să se alinieze la standarde europene, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor desfășoară un proiect la nivel național, „Controlul integrat al poluării cu nutrienți”. ”Prin acest proiect se încearcă acordarea de sprijin Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele directivei date de UE. Au loc investiții la nivel de comune, în capacități de stocare a gunoiului de grajd, instruirea personalului din instituțiile abilitate să monitorizeze și să implementeze directiva, dar și campanii de conștientizare la nivel regional, local și național. Principalul obiectiv prevăzut este implementarea unei serii de investiții în 86 de localități”, a spus specialistul în achiziții la Ministerul Mediului, Manuela Udroiu. Două localități din Constanța vor beneficia, în cadrul acestui proiect, de investiții. Este vorba de Hârșova și Mircea Vodă, unde se vor construi, până în noiembrie anul acesta, două platforme de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere. Totodată, vor fi aduse și echipamente, precum tractoare, remorci, cisterne tip vidanjă, dar și mașini de împrăștiat gunoiul. ”În acest moment se realizează proiectul tehnic, iar mai apoi vor avea loc, la nivelul Ministerului Mediului, licitații pentru identificarea unui constructor care să realizeze aceste platforme”, a precizat Udroiu. Proiectul „Controlul integrat al poluării cu nutrienţi” este finanţat de Guvernul României dintr-un împrumut rambursabil de 50 de milioane de euro acordat de Banca Mondială şi un ajutor financiar nerambursabil de 5,5 milioane de dolari, de la Fondul Global de Mediu.