Muzeul de Artă Populară Constanţa pune în valoare spectaculosul fond patrimonial ceramic de care dispune prin organizarea, în luna februarie, a unei expoziţii temporare insolite: „Mari centre de ceramică din România”. 300 de vase din ceramică neagră şi roşie, cu sau fără ornament, smălţuite sau nu, cu utilitate casnică, ceremonială sau, pur şi simplu, cu funcţii decorative - reprezentând 26 de centre de olărie - ilustrează istoria lutului care ia formă şi capătă culoare în mâinile dibace ale meşteşugarului.

În cadrul expoziţiei, un loc special îl ocupă ceramica neagră nesmălţuită, de tradiţie dacică, decorată prin lustruire cu piatra sau pictare sumară cu angobă albă, specifică centrelor Poiana Deleni (Iaşi) şi Marginea (Suceava). Însă, o mai bună vizibilitate şi răspândire o are ceramica roşie nesmălţuită, decorată prin şlefuire şi pictată parţial. „Tradiţia amforoidală se păstrează în ulcioare din Muntenia şi Oltenia - Vlădeşti, Târgu Jiu, Coseşti-Argeş - iar decorul se reduce, în mod excepţional, la vechi simboluri ale artei populare: valul, meandrul, spirala, pomul vieţii”, a specificat muzeograful Ioana Tompe.

Cea de-a doua parte a expoziţiei prezintă vase ceramice smălţuite, care relevă modul în care ceramica românească a fost îmbogăţită cu elemente bizantine. O categorie aparte a acestui tip de ceramică o reprezintă cea cu influenţe săseşti şi maghiare - Braşov, Călăraşi şi Corund - Harghita.

Diverse fotografii care ilustrează principalele etape din procesul realizării olăriei populare, elemente de terminologie, dar şi credinţe şi superstiţii legate de acest meşteşug completează prezentarea. De asemenea, într-o vitrină specială sunt redate etapele făuririi şi decorării unui vas ceramic, dar şi instrumentele populare pentru ornat: cornul, gaiţa şi pensula.