Un studiu elaborat recent se concentrează asupra persoanelor bilingve, evocând o formă de dublă personalitate. În realitate ar fi vorba mai degrabă de o capacitate de adaptare la diferitele culturi, la fel cum a vorbi o limbă înseamnă a înțelege codurile unei țări. Site-ul madame.lefigaro.fr propune o perspectivă asupra secretelor bilingvismului. În general, persoanele bilingve fascinează prin ușurința cu care trec de la o limbă la alta, fără accent și fără ezitări. Însă în spatele aparentei ușurințe se află un mecanism complex, care le permite să treacă de la o lume la alta, ca o mutație instantanee. Vocea se schimbă, atitudinea se modifică și poate chiar personalitatea.

În 20 mai 2015, ”Daily Mail” publica rezultatul unui studiu realizat de o echipă de oameni de știință de la Universitatea din Lancaster (Marea Britanie). Pe un eșantion de persoane bilingve engleză-germană, cercetătorii au descoperit în ce măsură fiecare limbă determină un câmp lexical și chiar o viziune diferită. De exemplu, în engleză, majoritatea se concentrează pe acțiunea în sine, în timp ce, în germană, contextul devine mult mai important. Cercetătorii apreciază că este vorba aproape de un clivaj, în timp ce majoritatea specialiștilor în bilingvism, ca Barbara Abdelilah-Bauer, psiho-sociolog și lingvist, consideră că, dimpotrivă, ar fi vorba de o arie extinsă de percepții și de capacități de formulare a unui text. ”Despre bilingvi se spune adesea că au o dublă cultură. Nu îmi place această definiție. O găsesc negativă fiindcă trimite la un fel de schizofrenie. Fără îndoială că persoanele bilingve oscilează la început între două scări de valori, tradiții, practici, însă termină prin a le amesteca, creându-și propriul univers. Este o șansă imensă și aceste competențe culturale lărgite creează o deschidere de spirit”, afirmă Barbara Abdelilah-Bauer. În revista ”Le Cercle Psy”, Francois Grosjean, cunoscut socio-lingvist franco-elvețian, arată că ”mediul, cultura și interlocutorii îi fac pe bilingvi să își schimbe atitudinile, emoțiile și comportamentele”, subliniind că acest proces este banal. ”Ei își adaptează personalitatea la interlocutor și la context, așa cum facem toți zilnic, fie că suntem bilingvi sau nu. Ne comportăm diferit când vorbim cu cel mai bun prieten sau cu superiorul nostru ierarhic și același lucru se întâmplă și cu persoanele bilingve”, adaugă el.

Bilingvismul este tot mai dorit de părinți. În februarie 2014, motorul de căutare de locuri de muncă Meteojob a chestionat aproape 500 de înscriși cu vârste între 30 și 46 de ani în privința nivelului cunoașterii unei limbi străine, 60% dintre ei recunoscând că s-au simțit penalizați din cauza lacunelor care au dus uneori la bararea evoluției lor în carieră. Dacă ar putea, 35% dintre părinții intervievați au spus că și-ar da copiii la o școală privată și bilingvă, 33% fiind dispuși să le plătească ore particulare. Este un demers care se potrivește cu realitatea actuală, fiindcă în lume există circa 6.900 de limbi și dialecte, trei sferturi din populația mondială fiind bilingvă sau plurilingvă, spune Barbara Abdelilah-Bauer. Numai în Papua - Noua Guinee se vorbesc curent 800 de limbi (față de 400 în Franța), așa încât monolingvismul poate deveni un handicap.

Citește și:

De ce este bine pentru copii să cunoască mai multe limbi străine

Mircistul plătit de nemți să învețe în Germania

Haiku și haiga, în viziunea lui Ion Codrescu

„Picnic poetic” la Universitatea „Ovidius”

Profesorii se pregătesc să predea în sistem bilingv

Ce probe susțin elevii la olimpiada de germană

Un francofon, prim-adjunct al secretarului american de stat