Sistemul de îngrijire rezidenţial existent în prezent în România nu corespunde cerinţelor stabilite de Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi duce la separarea acestora de comunitate, potrivit unui studiu al Institutului pentru Politici Publice (IPP). Studiul a vizat conţinutul şi gradul actual de absorbţie a două dintre programele operaţionale cu potenţial de a finanţa proiecte care să contribuie la reforma serviciilor sociale, respectiv Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Potrivit reprezentanţilor IPP, studiul privind monitorizarea fondurilor structurale destinate României pentru proiecte privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi a semnalat o serie de probleme în procesul de programare şi de absorbţie a acestor fonduri. Principala problemă se referă la faptul că modul în care sunt formulate operaţiunile eligibile în anumite programe operaţionale face ca majoritatea banilor să fie în continuare investiţi în vechiul sistem rezidenţial, segregaţionist şi care a dat naştere de-a lungul timpului la numeroase abuzuri, în timp ce serviciile alternative, ca de exemplu locuinţele protejate, sunt practic excluse de la finanţare. Iniţiatorii studiului afirmă că în acest moment abordarea în definirea şi utilizarea fondurilor structurale este eronată, fiind contradictorie cu prevederile Strategiei Naţionale şi ale Convenţiei pentru Persoane cu Dizabilităţi şi Conveţia ONU în domeniu. Iniţiatorii studiului fac apel la autorităţile centrale să iniţieze de urgenţă demersurile pentru corectarea unora dintre deficienţele constatate şi să analizeze impactul pe care diferitele programe de finanţare existente în acest sector l-au avut asupra beneficiarilor.