În decursul anului trecut, România ocupa locurile fruntaşe europene în topul ţărilor cu cele mai multe persoane marginalizate din punct de vedere social. Cele mai multe persoane - 15.000 - sufereau din cauza diverselor tipuri de handicap. Dintre ele, doar 36 reuşiseră să-şi găsească un loc de muncă adaptat tipului de dizabilitate. Potrivit Agenţiei Judeţene de Prestaţii Sociale (AJPS), judeţul Constanţa număra, tot anul trecut, 4.437 persoane şi familii stigmatizate. „Potrivit Legii, marginalizarea socială se defineşte prin poziţia socială periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educaţionale şi comunicaţionale ale colectivităţii. Marginalizarea socială se manifestă prin absenţa unui minimum de condiţii sociale de viaţă, cum ar fi accesul la o locuinţă, la asistenţă medicală, la educaţie”, a declarat directorul AJPS Constanţa, Laura Constandin. Legea 116/2002 spune că autorităţile locale sunt obligate să le asigure acestor persoane o locuinţă, accesul la serviciile de strictă necesitate cum ar fi apă, canalizare, energie electrică, termoficare etc. Din cauza sărăciei cu care se confruntă şi multe Primării din judeţ, nu toate persoanele în dificultate pot fi ajutate. Aşa se face că doar jumătate dintre cei stigmatizaţi (2.166 familii) au beneficiat, anul trecut, de măsurile de ajutor prevăzute de Legea 116/2002 cu referire la prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. În 2010, situaţia a fost şi mai critică. Din miile de persoane raportate de autorităţile locale către AJPS Constanţa ca şi marginalizate social, doar 1.300 au beneficiat de sprijin. Rolul Agenţiei de Prestaţii Sociale este de a înregistra aceste cazuri, fără a avea posibilitatea de a institui măsuri, şi de a trimite situaţia mai departe către Ministerul Muncii. Aici se decide cine primeşte şi cine nu primeşte ajutor, în funcţie de fondurile disponibile, cu toate că Legea nu face discriminări.

VINA ESTE ÎMPĂRŢITĂ Potrivit raportărilor primite de la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) din Constanţa, anul trecut, doar 44 de persoane cu handicap, din care 34 din municipiu, figurau pe listele instituţiei în căutarea unui loc de muncă. Dintre acestea, 11 au participat la cursuri de formare profesională - câte una la cursuri de limbă engleză şi patiser, cinci pentru operatori calculator, electronică şi reţele, iar patru la alte cursuri în baza unor proiecte. Numai nouă persoane cu deficienţe s-au încadrat în muncă. Şi asta deopotrivă din cauza lor, dar şi a angajatorilor. Reprezentanţii Agenţiei susţin că, în primul rând, aceste persoane trebuie să treacă de bariera psihică pe care singure şi-o instalează. Se gândesc că sunt persoane cu handicap şi refuză să-şi ducă la îndeplinire anumite sarcini din fişa postului, deşi ar putea să le facă sau refuză să participe la cursuri de formare organizate de angajatori mergând pe premisa că au un handicap şi asta e suficient. Lista instituţiei cu persoanele cu dizabilităţi aflate în şomaj este atât de scurtă din cauza faptului că acestea nu doresc să se angajeze. Preferă să se izoleze în casă şi să trăiască din ceea ce le dă statul. Pe de altă parte, nici agenţii economici nu sunt interesaţi să angajeze persoane cu dizabilităţi. În 2005, se mai organizau burse pentru persoanele cu handicap. În 2011, AJOFM Constanţa nu a mai organizat pentru că nu a mai avut solicitări de la agenţii economici. Totuşi, accesul lor este deschis pentru celelalte tipuri de burse organizate la Constanţa. Soluţia ar fi înfiinţarea cât mai multor unităţi sau ateliere protejate.