Lipsa unui loc de muncă, a unei locuinţe şi a unei surse de venit transformă persoanele fără adăpost în segmentul cel mai vulnerabil al populaţiei române. Numărul îmbolnăvirilor în cazul persoanelor adulte fără adăpost a început să crească semnificativ, numai în perioada iulie - septembrie fiind înregistrate 731 de cazuri noi, din totalul de 836 care au ajuns la Centrul medico-psiho-social al organizaţiei Samusocial. Reprezentanţii Samusocial arată, într-un comunicat de presă, că principalele afecţiuni ale adulţilor străzii sunt cardiovasculare, respiratorii, digestive, neurologice sau psihice şi oftalmologice. „Situaţia persoanelor fără adăpost reprezintă unul dintre cele mai concrete exemple de sărăcie şi excluziune socială. Motivele pentru care aceste persoane ajung în stradă sunt extrem de variate, cel mai des întâlnite fiind: conflictele familiale, divorţul, pierderea slujbei, imposibilitatea de plată a chiriei şi a utilităţilor, bolile mentale”, precizează reprezentanţii Samusocial. Uniunea Europeană încurajează statele membre să dezvolte politici pentru ajutorarea persoanelor fără adăpost. În 2008, Parlamentul European a adoptat o declaraţie scrisă prin care se solicită eradicarea fenomenului persoanelor fără adăpost la nivel european, până în 2015. Totodată, Parlamentul a cerut Comisiei să dezvolte un cadru european de definire a problemei şi să-i înmâneze o evidenţă anuală a acţiunilor întreprinse pe plan local de statele membre. Din păcate, lipsa unei locuinţe face imposibilă angajarea acestor persoane sau acordarea de ajutoare sociale.