De la începutul anului şi până în prezent, lumea medicală a captat toată atenţia, în condiţiile în care, periodic, mass-media a mediatizat o serie de cazuri cu final tragic, toate sub un mare semn de întrebare în ceea ce priveşte corectitudinea cu care s-a intervenit din punct de vedere medical. Seria cazurilor ce ar putea constitui malpraxis a debutat pe 12 ianuarie, când un bărbat de 39 de ani a murit la Spitalul de Urgenţă din Craiova, după ce cu zece zile înainte şi-a fracturat umărul drept. După două zile, o fetiţă de patru ani din Năsăud, care iniţial fusese diagnosticată cu entorsă, a murit după ce a făcut un şoc toxico-septic; ea a fost trimisă de la un spital la altul. Până la finele lunii a fost linişte. Februarie însă a debutat, din nou, cu grave acuze la adresa medicilor. În 2 februarie, o femeie de 30 de ani, din Iaşi, pierde lupta pentru viaţă, după ce a fost supusă unei operaţii de mărire a sânilor; şi ea a fost transferată la un alt spital. Opt zile au trecut până când presa a scos la lumină un nou caz. O tânără de 26 de ani a murit la Spitalul de Urgenţă din Craiova, după ce în 21 ianuarie a născut prin cezariană la Spitalul Filantropia din Craiova şi, la patru zile după intervenţie, a intrat în comă. Seria pacienţilor decedaţi, deocamdată, a luat final pe 12 februarie, când o pacientă de 37 de ani, din Brăila, moare în urma unei operaţii de liposucţie efectuată la o Clinică privată din Galaţi, în urmă cu trei săptămâni.

BANI CU GRĂMADA, DESPĂGUBIRI... Chiar dacă România înregistrează un număr mult mai mic de situaţii de malpraxis comparativ cu alte ţări UE, medicii şi asistenţii medicali plătesc bani grei firmelor de asigurări. Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat sâmbătă că societăţile de asigurări s-au umplut de bani, dar nu au dat aproape nicio despăgubire pentru persoanele care au suferit în urma cazurilor de malpraxis. Întrebat ce părere are despre înmulţirea cazurilor de malpraxis, ministrul a răspuns că sunt foarte multe neclarităţi şi „nimeni nu citeşte legea”, care spune că acolo unde se identifică „un posibil caz de malpraxis”, cei care sunt îndreptăţiţi să îşi spună punctul de vedere sunt cei de la Colegiul Medicilor din România (CMR). „În primul rând, în acest domeniu sunt foarte multe neclarităţi şi nimeni nu citeşte legea”, a precizat Nicolăescu. Ministrul a explicat că, după ce CMR decide dacă este vorba despre un caz de malpraxis, tot acest for poate să ia decizii de natură profesională sau administrativă şi, în funcţie de gravitatea cazului, autoritatea sesizează organele abilitate, care mai departe aplică legea. Potrivit lui Nicolăescu, este foarte importantă şi implicarea societăţilor de asigurări. „Aceste societăţi de asigurări - şi sper să nu se supere nimeni pentru afirmaţie - de ani de zile s-au umplut de bani, dar nu au făcut aproape niciun fel de plată de despăgubire pentru persoanele care au suferit pentru cazurile de malpraxis”, susţine demnitarul. În acest sens, oficialul a precizat că a avut deja o întâlnire cu preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi urmează să se întâlnească cu întreaga conducere a CSA, pentru a vedea acele modalităţi care trebuie îmbunătăţite, astfel încât un bolnav care suferă din cauza unui caz de malpraxis să poată să fie şi despăgubit.

POTRIVIT DATELOR PRIMITE DE LA CMR, ROMÂNIA ARE, STATISTIC, UN NUMĂR DE CAZURI DE MALPRAXIS MULT MAI MIC DECÂT ALTE ŢĂRI DIN UE, PRECIZÂND CĂ ACEST LUCRU „NU TREBUIE SĂ NE FACĂ FERICIŢI SAU SĂ CREDEM CĂ SUNTEM MULŢUMIŢI, ÎNSĂ ACEASTA ESTE REALITATEA”.

GRUP DE LUCRU Ministrul Sănătăţii a arătat că, în urma întâlnirilor pe care le-a avut săptămâna aceasta cu reprezentantul Colegiului Medicilor din România şi cu cel al Colegiului Medicilor Bucureşti, s-a convenit crearea unui grup de lucru, care în câteva luni să încerce să vadă dacă legea actuală nu funcţionează sau nu are suficiente prevederi în asemenea situaţii, care să micşoreze numărul de cazuri de malpraxis şi să ducă la „o sancţionare mai rapidă” a celor vinovaţi. Totodată, Nicolăescu a precizat că sunt şi foarte mulţi dintre pacienţi care nu-şi cunosc drepturile şi nu ştiu ce trebuie să solicite în cazurile de malpraxis. Demnitarul a precizat că atunci când va avea propuneri definitive şi va merge cu proiectul de lege în Guvern şi apoi la Parlament, trebuie să fie întocmit şi un plan de comunicare, pentru ca cetăţenii să cunoască aceste lucruri.

MS anunţa, în 8 februarie, că legislaţia privind rezolvarea cazurilor de culpă medicală trebuie revizuită de urgenţă, până la jumătatea anului, având în vedere situaţiile tot mai dese în care medici români sunt suspectaţi sau acuzaţi de malpraxis. MS intenţionează să pună în dezbatere publică, până la jumătatea lui 2013, un nou proiect de lege a malpraxisului, care să introducă noţiuni şi criterii clare pentru o mai bună gestionare a situaţiilor de culpă medicală sau a suspiciunilor de culpă medicală, inclusiv a modului de stabilire şi aplicare a sancţiunilor.