Perspectiva aderării României la Schengen schimbă deja modelele de afaceri, viaţa şi gândirea în România. Cu toate acestea, întrebarea la care nimeni nu poate da un răspuns încă este când va adera România la Schengen, relevă o analiză publicată de ”European Voice” în ediţia de ieri. Pentru a intra în România din Ucraina sau R. Moldova, trebuie reamintit sentimentul avut de români în urmă cu 15-20 de ani, când treceau graniţa în Ungaria. Primele cuvinte care îţi vin în minte sunt ”Bine aţi venit în lumea civilizată\'”. Această impresie este rezultatul investiţiei de 200 de milioane de euro, în ultimii ani, pentru a moderniza punctele de trecere a frontierelor nordică, estică şi sud-vestică ale României, precum şi aeroporturile. România a primit peste 360 de milioane de euro de la UE, pentru a se pregăti de Schengen, banii fiind investiţi şi pentru monitorizarea frontierelor, comunicaţiile, bazele de date şi sistemele de eliberare a vizelor. România a contribuit şi cu sute de milioane de euro din bugetul propriu.

Teoretic, aceste schimbări au sporit securitatea frontierelor externe ale UE gestionate de România. Practic, au făcut viaţa mai dificilă pentru ucraineni şi moldoveni, care acum trebuie să obţină viză. Pentru sârbi, este suficient să aibă un paşaport biometric. Mulţi moldoveni scapă de aceste constrângeri, devenind cetăţeni români. Potrivit unor statistici neoficiale, 30.000 de moldoveni au obţinut paşapoarte româneşti din 2000. Acesta este doar începutul: potrivit preşedintelui Băsescu, un milion de moldoveni au început procesul de obţinere a cetăţeniei române, proces facilitat şi accelerat din 2009 de o schimbare în politica românească, subliniază ”European Voice”. Publicaţia subliniază că slăbiciunea legăturii umane în controlul frontierei a fost foarte clară, anul acesta, circa 200 de politişti de frontieră şi oficiali vamali fiind arestaţi pentru luare de mită.

În timp ce frontierele cu statele nemembre UE sunt întărite, trecerea spre ţări vecine din UE a devenit foarte uşoară, atât spre Ungaria, un vecin din Schengen, cât şi spre Bulgaria, ţară nemembră Schengen. Cu câţiva ani în urmă, o vizită la Budapesta sau Sofia însemna să prezinţi un paşaport, asigurarea medicală, documentele maşinii şi chiar o sumă minimă de bani, plus să aştepţi ca poliţiştii de frontieră să-ţi introducă numele într-o bază de date online. Acum, poliţiştii de frontieră abia dacă se uită la o carte de identitate. Având în vedere această transformare, faptul că România nu este membră Schengen pare să aibă puţină importanţă practică. Dar, pentru românii care călătoresc, contează din trei raţiuni: timp, bani şi infrastructură. Mii de români s-au mutat cu casa, de exemplu, în Ungaria, atraşi de costul mai scăzut al locuinţelor şi fac naveta spre oraşele în care au locuit anterior. Alţii locuiesc în România dar muncesc sau fac afaceri de cealaltă parte a frontierei. Pentru ambele grupuri, o încetare a controlului la frontieră ar însemna o economie de timp dar şi construirea mai multor drumuri. De-a lungul frontierei de 470 km formată de Dunăre, Bulgaria şi România sunt legate doar de un pod vechi, Giurgiu-Ruse şi de patru linii de feribot. Acest lucru se va schimba în 2012, când un nou pod rutier şi feroviar finanţat de UE va fi finalizat între Vidin şi Calafat, la un cost de 225 de milioane de euro.