Pescuitul şi marea, două noţiuni inseparabile, la fel cum sunt Portul Tomis şi pescarii cu ale lor bărci de pe mal. În ultimii ani, după ce barăcile le-au fost dărâmate de autorităţi, ei s-au refugiat sub sălciile de lângă apă, unde au bărcile şi lăzile cu ustensile, devenind o prezenţă discretă. Înainte, plecarea şi sosirea lor din larg era un adevărat spectacol, oamenii putând cumpăra peştele chiar din barcă. Astăzi, numărul lor s-a împuţinat, iar ei nu mai au acces la luciul de apă din port, acesta aparţinând proaspeţilor împroprietăriţi. Pescarii se bucură, totuşi, că mai au la dispoziţie o mică porţiune de manevră. \"Nu avem voie să ne apropiem la mai puţin de 16 metri de luciul apei şi suntem încântaţi că avem pe unde să mai lansăm lotcile la apă şi unde să le lăsăm la mal\", a spus vicepreşedintele Asociaţiei pentru Pescuit, Agrement şi Scufundări Autonome \"Albatros\", din Portul Tomis, Ion Jugastru.

PESCARII STAU PE DOMENIUL PUBLIC. Pescarii din port sunt toţi înscrişi în asociaţia amintită mai sus, singura de profil din oraş. \"Noi am cerut şi înainte şi după înfiinţarea din 1993 un sediu şi nu am primit niciun răspuns de la autorităţi. Aşa că noi suntem o asociaţie nonprofit cu personalitate juridică, având sediul în... Portul Tomis. Nu avem trecută vreo adresă exactă în acte. Suntem dispuşi să plătim o chirie lunară pentru o locaţie. Acum, oricine ne poate da afară de aici. Noi suntem pe domeniul public\", a precizat Jugastru. Posibilitatea este cât se poate de reală, paznicul asociaţiei, Gheorghe Ianachis, povestind cum chiar ieri a trecut un individ într-un jeep, care le-a spus că nu vor mai sta ei mult acolo, pentru că el este noul proprietar al terenului. \"De dimineaţă, a trecut un om care a spus că este noul proprietar şi că noi va trebui să ne mutăm\", a zis Ianachis. El spune că, dacă e adevărat ce zice persoana respectivă, nu are cum să fie vorba de o retrocedare. \"Acum 50 de ani, când s-a înfiinţat punctul de pescuit aici, era apa până unde e peretele acum, deci drumul, cheiul nu existau. Era o faleză naturală cu o limbă de pământ pe care îşi trăgeau lotcile cinci, şase lipoveni. Accesul se făcea pe nişte trepte de lemn care dădeau în spatele fostului restaurant Victoria, din piaţa Ovidiu. Doar să fi fost rudele proprietare pe mare, aşa poate să fi primit cineva ceva înapoi aici\", a spus bătrânul.

PESCUITUL, DOAR UN HOBBY. Asociaţia a avut şi zile mai bune, când erau trecuţi în acte şi 124 de pescari, însă acum mai sunt doar 44, neexistând spaţiu suficient pentru bărci, susţine unul dintre membrii asociaţiei, Ion Cipu. \"Noi mai avem la dispoziţie doar 200 de metri pătraţi pentru bărci, nefiind loc pentru mai mulţi pescari\", a zis Cipu. Însă pescarii spun că, deşi au fost şi mai mulţi, niciodată nu au putut trăi doar din vânzarea de peşte. \"Toţi avem meserii, iar pescuitul îl practicăm în timpul liber. Niciodată, chiar şi înainte de Revoluţie, când vindeam peştele la cherhana şi la fabrica de peşte, nu am putut trăi numai din ce prindeam\", a precizat Ion Jugastru. El a mai spus că, în actualul context economic, nu le ajung banii nici măcar de benzină, ca să iasă în larg. \"Peştele pe care-l vindem abia ne ajunge să ne acoperim benzina. Nu mai vorbim de taxele pe bărci care sunt de aproape 200 de lei pe an, cât pentru o maşină. Deci e ca un hobby pentru noi, pe care-l susţinem cu bani de acasă\", a mai spus Jugastru. În plus, toţi pescarii s-au plâns că anul acesta au avut cele mai mici capturi, dar speră ca finalul de sezon de pescuit să fie mai bun.

PESCARII DIN PORTUL TOMIS AU PIERDUT COLEGI PE MARE.La începutul anilor \'90, trei membri ai asociaţiei de pescari din Portul Tomis au pierit într-o furtună care a mai luat 14 vieţi. \"A fost o furtună mare, care a surprins mulţi pescari în larg. Au fost daţi dispăruţi pe mare 17 oameni, iar trei erau de la noi din port: nea Calust, Nelu Calciu şi un turc, Izemt. Marea Neagră este, într-adevăr, o mare periculoasă. În 30 de minute te trezeşti cu valuri de doi, trei metri, iar dacă eşti prea în larg, ai o problemă. De multe ori, noi nu am mai putut să ne întoarcem şi am intrat în portul mare ca să scăpăm de furtună\", a povestit Ion Cipu.

CONSTANŢA NU A AVUT NICIODATĂ O PIAŢĂ DE PEŞTE.Deşi nu practică pescuit industrial, acesta existând pe litoralul românesc doar la Midia şi la Vadu, pescarii din Portul Tomis spun că, dacă li s-ar oferi condiţii pentru a-şi desfăşura activitatea, ar putea susţine o mică piaţă de peşte, unde constănţenii să găsească marfă proaspătă în fiecare zi. \"Din păcate, noi nu am avut niciodată o piaţă de peşte. Fiecare oraş civilizat de la malul mării din străinătate are o piaţă de peşte. Acolo lumea poate găsi peştele local, proaspăt şi la un preţ decent. Dacă am avea condiţii pentru a ne suplimenta numărul de membri, noi am putea susţine o mică piaţă, iar lumea s-ar putea bucura de peştele din Marea Neagră. Oamenii ar mânca specii româneşti abia scoase din apă, nu macrou sau crevete, despre care se minte că ar fi de aici\", a explicat Ion Jugastru.