Pescuitul românesc a intrat în atenţia UE datorită potenţialului piscicol pe care îl prezintă ţara noastră, mai ales în regiunea Mării Negre. Urmare a acestui interes, UE a alocat fonduri în valoare de 230 milioane euro, bani ce pot fi accesaţi pînă în anul 2013 de toţi specialiştii interesaţi. Acest instrument financiar conceput de UE are drept scop asigurarea dezvoltării durabile a sectorului românesc de pescuit şi acvacultură, în strînsă corelaţie cu cel european. „În prezent, majoritatea pescarilor practică un pescuit de subzistenţă, deşi acest sector poate fi o activitate profitabilă. Pescuitul s-a dezorganizat după revoluţie, astfel că la Marea Neagră flota de pescadoare s-a diminuat la jumătate, numărînd astăzi doar 9 nave”, d a declarat directorul filialei Constanţa a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), Ion Costianu. În afară de cele nouă nave rămase, eforturile de pescuit (termen specific pentru sectorul de pescuit - n.r.) ale judeţului nostru se mai compun din 127 de ambarcaţiuni licenţiate la mare, 93 ambarcaţiuni licenţiate la Dunăre, 34 licenţiate la complexul Razelm-Sinoe şi 700 de pescari. Potrivit lui Costianu, reorientarea spre pescuit e necesară din multe puncte de vedere: reluarea exportului de peşte către UE, menţinerea populaţiei de pescari în zonele de coastă, îmbunătăţirea exploatării resurselor din Marea Neagră, adaptarea flotei de pescuit la cerinţele comunităţii europene, apariţia de noi pieţe de peşte ce pot genera relansarea economică a zonelor defavorizate, protecţia florei şi faunei marine.

Primul pas şi cel mai important pentru restartarea sectorului de pescuit este supravegherea respectării legislaţiei în vigoare. Conform bilanţului de activitate pe 2007, inspectorii constănţeni ai ANPA au întocmit, la nivelul judeţului nostru, 396 de documente de control şi inspecţie, constatînd 126 de nereguli, pe care le-au sancţionat cu amenzi contravenţionale în valoare totală de 10.300 lei, bani care au ajuns integral la bugetul de stat. Au fost confiscate 6 tone de peşte în valoare de 27.657 lei, bani viraţi tot la bugetul de stat. De asemenea, au fost retrase patru licenţe de pescuit, s-au dat nouă avertismente şi au fost consemnate şi stopate 45 de acte de braconaj pe Dunăre. Totodată au fost confiscate 2.681 plase pescăreşti, patru traule, unelte monofilament interzise prin lege, căruţe, bărci şi motoare.

Peştele, în cădere liberă

Alarmant este faptul că, din anul 1990, cantitatea de peşte prins în Marea Neagră se află în scădere continuă. Potrivit statisticilor ANPA, înainte de revoluţie se pescuiau 13 mii de tone de peşte anual. În 1990 s-a ajuns la 1.500 tone, iar în perioada ’91 - 2005 s-au extras, în medie, cîte 3.500 tone/an! Anul 2006 a însemnat o scădere semnificativă - 550 tone(!), iar anul trecut - 600 tone. Ion Costianu spune că, în prezent, se aşteaptă o îndreptare a lucrurilor şi se tinde spre pragul de 1.000 tone de peşte extras.

Comparativ cu celelalte state UE, şi la consumul de peşte pe cap de locuitor sîntem codaşi. La nivel naţional, media anuală este de 4kg pe cap de locuitor, de 20 de ori mai mică faţă de Spania, spre exemplu, care atinge 80kg/locuitor anual. Media europeană este de 25kg/locuitor, iar ţara noastră intenţionează să ajungă, pînă în 2013, la un consum de 9kg/locuitor!