Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, în colaborare cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi Consiliul Judeţean Constanţa, organizează, în perioada 31 mai - 1 iunie, cea de a 40-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice. Seria manifestărilor s-a deschis ieri, în Aula muzeului constănţean, cînd a avut loc şedinţa Comisiei Naţionale de Arheologie şi prezentarea primelor concluzii ale rapoartelor arheologice pe anul 2005. La deschiderea oficială a evenimentului au participat directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, dr. Constantin Chera, reprezentantul Ministerului Culturii şi Cultelor, Emilian Grămureac, preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie, prof. dr. Mihai Bărbulescu, dar şi arheologi şi cercetători din întreaga ţară. Printre problemele aduse în discuţie de participanţi s-a numărat şi efectele aderării României în Uniunea Europeană asupra activităţii arheologice şi a specialiştilor în domeniu. Emilian Grămureac a precizat faptul că, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, arheologii din ţară se vor confrunta cu o concurenţă acerbă din partea cercetătorilor străini. Acest lucru va avea şi efecte pozitive asupra cercetătorilor, care vor putea să realizeze schimburi de experienţă cu colegii lor de peste hotare.

Un alt subiect adus în discuţie a făcut referire la faptul că, în anul 2005, ponderea cercetării sistematice a scăzut, arheologii desfăşurînd mai multe cercetări de salvare decît cele tradiţionale. "Chiar dacă ponderea cercetării sistematice a scăzut, în favoarea cercetării de descărcare a terenului de sarcină arheologică, sînt de părere că în cercetarea tradiţională se pot obţine rezultate mult mai importante, ele fiind, totodată, şi o bună şcoală pentru arheologii tineri", a menţionat preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie, prof. dr. Mihai Bărbulescu. Un exemplu în acest sens sînt statisticile realizate de Comisia Naţională de Arheologie pe parcursul anului trecut, care confirmă faptul că, în această perioadă, Ministerul Culturii şi Cultelor a acordat aprox. 326 de autorizaţii pentru săpăturile preventive, în defavoarea săpăturilor tradiţionale, pentru care au fost emise aprox. 128 de autorizaţii. De asemenea, anul arheologic 2005 a însemnat şi numeroase colaborări între diferite echipe de arheologi, în special la cercetările de descărcare a terenului de sarcină arheologică. O altă problemă discutată de participanţii la Sesiunea Naţională de Rapoarte Arheologice a reprezentat-o protejarea monumentelor şi a siturilor arheologice, de cele mai multe ori specialiştii în domeniu confruntîndu-se cu furturi şi vandalizări ale acestora.

Pe parcursul celor două zile de desfăşurare a evenimentului, peste 150 de arheologi din întreaga ţară vor prezenta rapoartele activităţiilor de cercetare întreprinse în decursul anului trecut. Cea de a 40-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice se va desfăşura pe patru secţiuni: arheologie preistorică, arheologia epocii fierului, arheologia greco-romană şi arheologia civilizaţiei medievale. Pe data de 2 iunie va avea loc şi o masă rotundă, în cadrul căreia vor fi abordate subiecte legate de cercetarea pluridisciplinară în arheologia românească, conservarea fortificaţiilor antice, colaborarea autorităţilor locale în domeniul patrimoniului şi datarea arheomagnetică în România.