Guvernul de la Bagdad se pregăteşte să accepte prezenţa a peste 15.000 de militari americani în Irak, pentru a proteja interesele SUA, după termenul limită privind retragerea trupelor americane, stabilit pentru sfârşitul lui 2011, a informat, ieri, un ziar irakian. ”Guvernul irakian va stabili un statut special care va permite celor peste 15.000 de militari să rămână în Irak şi după încheierea acestui an”, a informat ziarul ”al-Mashriq”, citând surse bine informate. Potrivit publicaţiei, mii de angajaţi care lucrează pentru firmele de securitate străine vor rămâne de asemenea în ţară, pentru a proteja personalul ambasadei SUA, contractorii americani, inginerii şi investitorii. Premierul Nouri al-Maliki intenţionează să trimită o delegaţie în Iran, pentru a le explica autorităţilor de la Teheran această decizie şi pentru a le da asigurări că rămânarea trupelor americane pe teritoriul irakian nu va fi folosită împotriva Iranului, scrie ”al-Mashriq”. La mijlocul lui 2010, prezenţa SUA în Irak a fost redusă la mai puţin de 50.000 de militari. Washingtonul a afirmat că trupele care au rămas în Irak conduc misiuni de sprijin şi instruire a militarilor irakieni.

Autorităţile irakiene au anunţat luni că peste 14.000 de persoane au dispărut din 2003 şi că au stabilit o comisie de anchetă în acest sens, arătând, pentru prima dată, amploarea tragediei pe care a cunoscut-o ţara după declanşarea războiului. ”Un departament al Ministerului pentru Drepturile Omului însărcinat cu acest dosar a numărat 14.025 de persoane dispărute în Irak din 2003 şi până în prezent. Din totalul acestora, şapte au putut fi idendificate la morgă”, a explicat Arakan Camel, un reprezentant al ministerului, în cadrul unei conferinţe de presă la Bagdad. Şeful cabinetului militar al premierului irakian, Nourri al-Maliki, generalul Farouk al-Araji, va conduce comisia superioară însărcinată cu ancheta asupra persoanelor dispărute. Până în prezent nu au fost prezentate statistici oficiale privind numărul irakienilor daţi dispăruţi în urma războiului, care a antrenat conflicte interreligioase şi un val de violenţe legate de al-Qaida. Printre persoanele dispărute se numără şi Salah Jali, angajat al Agenţiei France Presse, de soarta căruia familia acestuia nu mai ştie nimic din aprilie 2006.