Preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională, Gheorghe Iana, a declarat vineri că, în prezent, 21,64% dintre decesele înregistrate sunt generate de accidentul vascular cerebral. „În momentul de faţă, în România, potrivit unui raport realizat la solicitarea Societăţii Române de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională, situaţia arată cam aşa: 21,64% dintre decesele înregistrate în România sunt generate de AVC, reprezintă a doua cauză de mortalitate, în acelaşi timp a doua cauză de dizabilitate. Ceea ce e mai grav e că pacienţii post AVC rămân cu o calitate a vieţii afectată pe toată durata şi prezintă, de asemenea, costuri sociale foarte mari. La vârstele peste 65 de ani, valorile cresc de aproximativ 10 ori, există un decalaj foarte mare. În acelaşi timp, vârsta de debut a accidentului vascular cerebral a coborât foarte mult, generată de condiţiile de viaţă, viaţă modernă şi aşa mai departe. Din estimările Institutului Naţional de Statistică, pe următoarea perioadă se prevede o creştere a mortalităţii cu peste 34% din cifra actuală în fiecare an, până în 2035”, a spus Iana, la conferinţa „Accidentul vascular. Diagnostic precoce şi tratament. Impact medico-social & economic”, organizată la Senat de Societatea de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională.

El a explicat că, în momentul în care se declanşează accidentul vascular, pentru pacient începe o cursă contra cronometru, iar bolnavul trebuie să ajungă într-un centru de terapie. „O primă etapă ar fi diagnosticul primar şi transportul medical asistat. A doua etapă este de diagnostic într-un serviciu specializat, care este un serviciu cu platou tehnologic, cu specialişti care să asigure un diagnostic imediat în vederea instituirii trombolizei. Presupune prezenţa neurologului specializat în stroke, presupune prezenţa cardiologului intervenţionist, care să asigure manevra intervenţională de completare a trombolizei intravenoase, atunci când este cazul. Instituirea terapiei - cu cât se face mai rapid cu atât şansele de recuperare sunt mai mari -, fereastra terapeutică este de 6 ore. (...) Dacă nu avem infrastructură, nu avem condiţii de terapie, acel pacient este condamnat”, a spus acesta.

El a vorbit şi de deficienţele care apar în ceea ce priveşte bolnavii cu AVC. „Principalele deficienţe în circuitul pacientului sunt în primul rând identificarea AVC-ului în zona deficitară cu personal medical, vorbim de zonele rurale. A doua mare deficienţă este reprezentată de distanţele mari între centrele specializate în stroke. (...) Nu întotdeauna avem acces la un mijloc rapid de transport din cauza numărului mare de cazuri. Distribuţia neuniformă a centrelor de stroke, acestea sunt grupate pe lângă centrele universitare predilect, pentru că acolo avem specialişti. În zonele în care nu avem, avem o mare problemă. Suportul de diagnostic imagistic redus este o altă problemă. În majoritatea spitalelor nu avem disponibilitate 24 din 24 de ore şi nici acces la un platou tehnologic şi nici specialişti care să facă un diagnostic, o perfuzie, o difuzie în acest interval”, a arătat Iana.

Acesta a menţionat că o altă deficienţă este lipsa personalului specializat în radiologie intervenţională, dar şi „lipsa unei curricule de pregătire în specialitatea de radiologie intervenţională”. Gheorghe Iana a precizat că în ultimii ani fondurile din programul de stroke au scăzut. „În 2016 s-au alocat 5.381.000 de euro, în 2017 au scăzut la 3.451.000 de euro, iar în 2018 tendinţa este tot de scădere”, a afirmat el.