Peste 300 de protestatari au atacat, ieri, ambasada SUA din Belgrad, cu bîte şi bare de metal, în semn de protest faţă de independenţa Kosovo. Poliţia nu a intervenit în timp ce protestatarii, în special tineri care purtau măşti, au distrus două gherete de pază amplasate în faţa clădirii din centrul capitalei. Un protestatar s-a căţărat la primul etaj al clădirii şi a smuls steagul american, înlocuindu-l cu cel sîrbesc. Protestatarii au declanşat un incendiu în incinta ambasadei americane, după ce au reuşit să pătrundă în clădire. Ambasada era închisă, iar poliţia nu asigura paza ambasadei. Uşile au fost smulse, incendiate şi aruncate în ferestrele clădirii. Un fum negru se ridica deasupra clădirii. Ambasada americană a mai fost atacată şi la începutul săptămînii. SUA au avut un rol esenţial în procesul de obţinere a independenţei Kosovo. Protestatarii au smuls mai multe grilaje care protejau ferestrele ambasadei şi o balustradă de la intrarea în clădire pe care au folosit-o ulterior pentru a dărîma uşa principală. În cele din urmă, forţele de ordine sîrbe au intervenit, încercînd să calmeze spiritele. Atacuri ale protesatarilor s-au mai înregistrat ieri şi la ambasada Turciei, Belgiei şi Croaţiei din Belgrad. Forţele de ordine s-au confruntat cu protestatarii furioşi, pe străzile din centrul capitalei sîrbe, făcînd uz de gaze lacrimogene. Un număr de 32 de persoane au fost rănite, după cum au anunţat autorităţile.

Peste o sută de mii de sîrbi s-au strîns, ieri, în centrul Belgradului, pentru o manifestaţie uriaşă, organizată de autorităţi împotriva independenţei Kosovo. Manifestaţia, care a avut ca slogan ”Kosovo este al Serbiei”, a început la 17.00 (18.00, ora României) în faţa Parlamentului. Scopul ei declarat a fost de ”a demonstra paşnic unitatea poporului în faţa nedreptăţii orchestrate de SUA şi UE”. Protestatarii agitau drapelurile Spaniei şi României, două state membre ale UE care nu au recunoscut statul Kosovo. Alţii fluturau steagul Rusiei, marele aliat slav al Serbiei, care a susţinut opoziţia Belgradului faţă de proclamarea independenţei Kosovo. Marele absent al protestului de la Belgrad a fost preşedintele sîrb, Boris Tadici, aflat în vizită în România. Principalul orator a fost premierul naţionalist Vojislav Koştuniţa, care a făcut din lupta împotriva independenţei Kosovo tema centrală a politicii sale. De altfel, ieri a promis să nu recunoască niciodată independenţa Kosovo. Ultranaţionalistul Tomislav Nikolici, rivalul preşedintelui Tadici la alegerile din februarie şi lider al Partidului Radical sîrb, a luat de asemenea cuvîntul în timpul manifestaţiei. Celebrul regizor Emir Kusturica, de două ori laureat al Festivalului de la Cannes, a avut un mic discurs, în timp ce gloria tenisului sîrb, numărul trei mondial, Novak Djokovici, s-a adresat mulţimii prin telefon. Au fost invitaţi şi lideri ai sîrbilor din Bosnia şi Muntenegru. Mulţimea s-a dus apoi la catedrala Sfîntul Sava, pentru ”o rugăciune pentru Kosovo” cu demnitarii Bisericii Ortodoxe sîrbe. Căile Ferate şi societăţile care au autocare au asigurat transportul gratuit din diverse oraşe din provincie pentru cei care au dorit să participe la manifestaţie.

Şcolile au fost închise, iar unele companii publice le-au dat o zi liberă angajaţilor. Televiziunea de stat RTS a spus că toată presa are datoria de a-şi exprima patriotismul şi furia naţională. RTS a difuzat filme sîrbeşti, în locul filmelor străine care erau programate. Totuşi, un analist citat de Reuters a spus că ar fi greşită interpretarea reacţiei Serbiei ca o revenire la naţionalismul virulent care a dus la războiul din Balcani din anii \'90, în timpul lui Slobodan Miloşevici.

Foşti rezervişti din armata sîrbă au atacat poliţia kosovară

Un grup de veterani din armata sîrbă a atacat, ieri, poliţia kosovară cu pietre şi pneuri aprinse, la frontiera dintre Kosovo şi Serbia. Atacul a avut loc la postul de frontieră de la Merdare, unde putea fi văzut un nor negru de fum, după ce rezerviştii au incendiat pneuri de camion. Poliţia a declarat că circa 300 de persoane cu steaguri sîrbe au participat la acest atac. Poliţiştii kosovari au instalat bariere de sîrmă ghimpată pentru a-i împiedica să se apropie. Poliţia sîrbă nu a intervenit pentru a-i împiedica pe veterani să traverseze frontiera.

Circa o mie de sîrbi bosniaci, mai ales tineri, au protestat, ieri, în Banja Luka, împotriva independenţei Kosovo. Politicienii sîrbi bosniaci au păreri împărţite pe tema independenţei Kosovo, naţionaliştii cerînd o rupere de Bosnia după modelul kosovar, în timp ce moderaţii, la putere, spun că nu poate fi vorba despre un precedent de urmat.

Două furgonete aparţinînd unor albanezi au fost distruse joi, în două explozii în oraşul croat Pula, iar reprezentanţii minorităţii albaneze din Croaţia au denunţat ”un act terorist legat de independenţa Kosovo”. Poliţia a anunţat că furgontele care aparţineau unor patiseri, un cetăţean croat de origine albaneză şi un albanez din Macedonia, au fost distruse în două explozii produse la interval de un minut în două locuri diferite din oraş. Fratele unuia dintre patiseri a declarat că înainte de explozie, familia sa a primit un mesaj telefonic de ameninţare. ”Ascunde-te, pentru că ceea ce li s-a întîmplat apropiaţilor tăi, ţi se poate întîmpla şi ţie. Kosovo este, pentru totdeauna, inima Serbiei”, ar fi fost mesajul. Croaţia are 4,4 milioane de locuitori, dintre care 4,5% sîrbi, cea mai importantă minoritate. Comunitatea albaneză din Croaţia numără 15.000 de persoane, potrivit unui recensămînt din 2001.

Kosovo, republică independentă şi democratică

Joi au continuat mesajele de recunoaştere a independenţei Kosovo venite din toate colţurile lumii. Danemarca, Italia şi Slovenia au recunoscut independenţa Kosovo, alăturîndu-se astfel majorităţii ţărilor UE. Proiectul Constituţiei Kosovo confirmă că fosta regiune sîrbă devine o republică independentă şi democratică sub supraveghere internaţională, cu o societate multietnică şi garanţii solide pentru minorităţi, anunţă comisia constituţională. Comisia a anunţat joi, pe site-ul oficial, că a lansat o campanie de informare publică începînd de duminică, ziua proclamării independenţei Kosovo. Proiectul reia dispoziţiile prevăzute în planul emisarului special ONU Martti Ahtisaari, angajîndu-se să le respecte. Proiectul Constituţiei afirmă că ”R. Kosovo este un stat independent, suveran şi democratic, cu o societate multietnică”, autoritatea bazîndu-se pe respectarea drepturilor omului şi ale tuturor cetăţenilor, pe egalitatea tuturor cetăţenilor şi respectarea cu stricteţe a libertăţilor fundamentale recunoscute internaţional. Textul prevede supravegherea civilă internaţională şi prezenţa militară internaţională, sub autoritatea NATO, care trebuie să asigure securitatea. Referindu-se la minorităţi, în special la etnicii sîrbi, proiectul constituţional afirmă că trebuie luate toate măsurile necesare pentru protejarea persoanelor care fac obiectul ameninţărilor sau actelor de discriminare, ostilităţii sau violenţelor pe criterii de identitate naţională, etnică, culturală, lingvistică sau religioasă. Municipalităţile au un nivel ridicat de autonomie locală cu competenţe extinse şi dreptul la cooperare transfrontalieră, subliniază proiectul.