Pe 28 iulie, în întreaga lume se celebrează Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei, ocazie cu care autorităţile din Sănătate, dar şi asociaţiile de pacienţi trag linie asupra întregului an în ceea ce priveşte datele statistice şi vin cu semnale dacă se constată o creştere a numărului cazurilor, dar prezintă şi progresele în domeniu. „Tema din acest an, „Hepatita este mai aproape decât bănuim: indiferent de vârstă, rasă, ocupaţie sau mediu socio-cultural”, evidenţiază faptul că hepatita nu alege, incidenţele mari privind diferite tipuri de hepatită fiind înregistrate şi în ţări dezvoltate”, a declarat şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, totodată master european promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, dr. Loti Popescu. Sub sloganul “Hepatita prezintă potenţial letal: să o cunoaştem, să ne protejăm, să o combatem”, Ziua Mondială din acest an are ca scop, potrivit dr. Popescu, „consolidarea ripostei globale împotriva unei boli cu simptome rareori evidente dar cu potenţial letal, ce afectează una din 12 persoane”.

VACCINAREA, ESENŢIALĂ Masterul european susţine că vaccinarea reprezintă pilonul principal de prevenire. „Dintre măsurile de prevenţie nespecifice fac parte igiena personală strictă, în special în mediul spitalicesc, sanitaţia şi salubrizarea eficiente, apa potabilă la standarde de securitate, screeningul donatorilor de sânge, evitarea utilizării în comun a instrumentelor de igienă personală, generalizarea seringilor de unică folosinţă, evitarea tatuajelor şi piercingurilor, comportament sexual decent şi igienă sexuală strictă”, a declarat dr. Popescu. Şi directorul executiv al DSPJ Constanţa, dr. Constantin Dina, susţine vaccinarea în mod prioritar, ca metodă de prevenire, în contextul în care tratamentele sunt extrem de costisitoare, depăşind 100 de milioane de lei vechi pe lună, per bolnav. Şi cum statul român nu are banii necesari, bolnavii sunt puşi pe liste de aşteptare interminabile. „În 2012, în România erau pe listele de aşteptare pentru tratamentul hepatitei B un număr de 1.019 pacienţi”, a declarat dr. Dina. Perioada de aşteptare este una extrem de lungă, depăşind chiar şi jumătate de an, situaţie care se întâlneşte la nivel de ţară, inclusiv în Constanţa.

STATISTICI Datele statistice întocmite la nivel mondial arată că aproximativ două miliarde de oameni sunt purtători ai virusului hepatitei B şi circa 350 de milioane prezintă infecţie cronică. Circa 600.000 de decese sunt puse anual pe seama hepatitei B acute sau cronice. Cât priveşte hepatita virală C, se estimează că 170 de milioane de persoane sunt infectate cu virusul hepatitei C. Prevalenţa hepatitei B în România este de 4%, adică peste un milion de persoane sunt afectate, potrivit directorului dr. Dina. „În Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa au fost internaţi anul acesta 40 de pacienţi cu hepatite B acute şi cronice şi avem în evidenţe 400 de persoane cu sechele posthepatice virale B şi C. Dintre cei afectaţi, un număr mic sunt diagnosticaţi, circa 1%”, a conchis reprezentantul ministerului Sănătăţii în teritoriu, dr. Dina.

GRUPURI DE RISC ŞI PREVENŢIA HEPATITELOR VIRALE

Potrivit dr. Loti Popescu, principalele grupuri comune de risc ale hepatitei sunt (în ordinea importanţei): persoanele care au nevoie frecvent de sânge sau produse din sânge; beneficiarii transplantului de organe; persoanele care sunt expuse riscului de infecţie prin natura profesiei, începând cu personalul medical; copiii şi adolescenţii sub 18 ani nevaccinaţi; persoanele cu comportament sexual de risc ridicat; consumatorii de droguri injectabile.