Peste 42.000 de români îşi serbează ziua onomastică, sâmbătă, la praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva.

Potrivit Direcţiei Generale pentru Evidenţa Populaţiei, sunt 38.772 de femei care poartă numele de Parascheva sau derivate ale acesteia şi 3.352 de bărbaţi care se numesc Paraschiv sau derivate ale numelui.

Cel mai întâlnit nume la femei este Paraschiva - 34.072 de persoane, urmat de Parascheva - 2.047, Parasca - 1.105, Chivuţa - 562, Chiva - 417, Pachiţa - 394, Paraschiţa - 74, Vuţa - 46, Paraschieva - 45, Parastiţa - 8 şi Paraschivuţa - 2.

La bărbaţi, cel mai întâlnit nume este Paraschiv - 3.017, urmat de Chivu - 219, Petcu - 98, Paraschivu - 10, Paraschiţă - 6 şi Chivuţă - 2.

Sfânta Cuvioasă Parascheva - ocrotitoarea Moldovei

Cunoscută în popor și ca „Sfânta Vineri”, Cuvioasa Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, astăzi Capul Kaliacra, din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Ar fi murit la vârsta de 27 de ani în satul natal, iar moaştele Cuvioasei au fost păstrate aproape 200 de ani într-o biserică din Epivat, apoi la Târnovo. În secolul al XVI-lea au fost duse la Constantinopol. În anul 1641, pe 13 iunie, voievodul Vasile Lupu a reuşit să le aducă la Iaşi, aşezându-le în biserica Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi”.

Racla Sfintei Parascheva a fost mutată în Catedrala Mitropolitană la sfârşitul secolului al XIX-lea, în 1888, după ce moaştele au scăpat neatinse din incendiul de la Biserica „Trei Ierarhi”. De atunci, moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Generalizarea cultului Sfintei Parascheva în Biserica Română a fost hotărâtă de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la data de 28 februarie 1955.