Premierul Libanului, Fuad Siniora, a confirmat, ieri, anularea vizitei secretarului de Stat american la Beirut, afirmînd că negocierile pentru soluţionarea crizei din Orientul Mijlociu nu pot continua în lipsa unui acord imediat de încetare a focului. Siniora a îndemnat la "unitate în faţa criminalilor de război israelieni". Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, a declarat, după bombardarea de către Israel a satului libanez Qana, că a venit vremea pentru o încetare a focului. Oficialul american s-a declarat "întristat" de bombardament şi a anunţat că va rămîne în Israel pentru a încerca să medieze un acord de încetare a conflictului. Totodată, premierul libanez a cerut reunirea de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU. Ieri după-masă s-a reunit de urgenţă, la New York, Consiliul de Securitate, pentru a examina evoluţiile dramatice din Liban. Franţa, care deţine preşedinţia prin rotaţie a consiliului, luna aceasta, a prezentat un proiect de rezoluţie, cerînd încetarea imediată a focului în Orientul Mijlociu.

Peste 55 de civili, printre care 27 de copii, au fost ucişi de armata israeliană într-un atac lansat asupra localităţii libaneze Qana. A fost cel mai sîngeros atac comis de statul evreu de la începutul conflictului, acum 20 zile. În cursul zilei de duminică, cinci membri au unei familii, dintre care doi copii, au fost ucişi într-un raid aerian israelian care le-a distrus casa situată în satul Yarun, din sudul Libanului. Israelul spune că nu este vinovat pentru numărul mare de victime, pentru că avertizase locuitorii să plece din zonă. Armata statului evreu susţine că satul Qana este folosit de Hezbollah pentru a lansa rachete către Israel. Totuşi, oficiali de la Ierusalim şi-au cerut scuze pentru uciderea civililor. În ciuda apelurilor pentru încetarea focului, premierul israelian, Ehud Olmert, este ferm: "Vom ataca atîta timp cît va fi nevoie".

Hezbollahul a promis că va răzbuna uciderea zecilor de civili libanezi. Acelaşi avertisment a fost lansat şi de Hamas. Ca urmare a atacului extrem de violent din Qana, Guvernul de la Beirut a refuzat să mai primească vizita secretarului american de Stat, Condoleezza Rice. Oficiali din întreaga lume au condamnat masacrul din Qana şi au cerut încetarea imediată a focului. Conflictul s-a soldat, pînă acum, cu 750 de morţi de partea libaneză şi 51 de cea israeliană.

Hezbollah promite că va pedepsi Israelul

Mişcarea Hezbollah a promis, duminică, pedepsirea Israelului după masacrul de la Qana, din sudul Libanului. "Acest masacru barbar, care este o întorsătură gravă şi periculoasă în desfăşurarea războiului, poate genera reacţii împotriva lumii mute şi complice, care trebuie să-şi asume responsabilităţile, deoarece acest masacru oribil, ca şi altele, nu va rămîne nepedepsit", a anunţat mişcarea şiită într-un comunicat. "Duşmanul israelian îşi va asuma consecinţele masacrelor sale de la Qana şi din alte zone, aşa cum şi-a luat angajamentul Rezistenţa Islamică", continuă textul. "Opinia internaţională nu va crede minciunile pe care Israelul le spune pentru a-şi justifica barbaria", a adăugat Hezbollah.

Israelul a acuzat, duminică, gruparea Hezbollah că poartă răspunderea deplină pentru moartea zecilor de civili ucişi în raidul aerian de la Qana, localitate pe care mişcarea libaneză ar fi folosit-o drept scut pentru a lansa rachete împotriva Israelului. Statul evreu şi-a exprimat, de asemenea, "regretele" pentru cele întîmplate în zonă.

Revoltă la Beirut

Sute de manifestanţi mînioşi şi îndureraţi au atacat, duminică, sediul reprezentanţei ONU la Beirut, după bombardamentul israelian împotriva satului Qana. Manifestanţii au lansat pietre înspre faţada din sticlă şi au distrus uşile de acces ale clădirii situate în centrul Beirutului, care găzduieşte sediile tuturor agenţiilor ONU, în semn de protest faţă de politica Statelor Unite şi "barbaria" Israelului. Protestatarii au intrat în holul clădirii şi au incendiat steagurile ONU. "Feltman, ieşi imediat!" strigau manifestanţii, cerînd plecarea ambasadorului SUA, Jeffrey Feltman. Un funcţionar ONU, contactat telefonic de agenţia France Presse, a declarat că personalul s-a refugiat în subsolul imobilului.

Israelul nu se grăbeşte să încheie un acord de încetare a focului

"Israelul nu se grăbeşte să încheie un acord de încetare a focului care să pună capăt violenţelor din Liban", a declarat duminică premierul israelian, Ehud Olmert. "Israelul nu are motive să fie grăbit să înceteze focul înainte de a ajunge la punctul în care putem spune că am atins principalele obiective pe care ni le-am stabilit", a afirmat Olmert. "Aceasta include desăvîrşirea procesului diplomatic şi pregătirea unei forţe multinaţionale", a adăugat el, la începerea reuniunii săptămînale a guvernului.

Armata israeliană a confirmat, duminică, trimiterea de tancuri şi trupe într-o nouă zonă din sudul Libanului, descriind operaţiunea drept cea mai recentă incursiune menită să alunge miliţiile Hezbollah de la frontiera israeliano-libaneză. La adăpostul tirurilor de artilerie şi al raidurilor aeriene, trupele israeliene au traversat graniţa la Metula, îndreptîndu-se, din cîte se pare, spre oraşul libanez Khiam. Trupele luptă împotriva miliţiilor Hezbollah. Un purtător de cuvînt al armatei israeliene a comparat operaţiunea cu alte două incursiuni majore lansate împotriva Hezbollah, cele din satele Maroun al-Ras şi Bint Jbeil, avanposturi importante ale miliţiilor şiite, din interiorul teritoriului libanez. Oficialul a precizat că cel puţin un soldat a fost rănit în noile confruntări. Radio Israel a anunţat că trupele au deschis focul împotriva cîtorva unităţi Hezbollah care au încercat să organizeze o ambuscadă, provocînd victime.

Responsabili militari israelieni au dispus mobilizarea a zeci de mii de rezervişti. Aceştia au început deja un proces intensiv de instrucţie, urmînd să fie încadraţi în unităţile combatante ce vor fi desfăşurate pe teatrele de operaţiuni din Liban sau din teritoriile palestiniene. Armata israeliană va relansa, în zilele următoare, incursiunile terestre şi bombardamentele aeriene. Numărul celor mobilizaţi se va ridica la aproximativ 30.000. Pentru moment, planul operativ presupune respingerea combatanţilor Hezbollah din apropierea frontierei israeliano-libaneze. În cazul în care va fi încheiat un acord de încetare a focului, zona-tampon nou creată va fi ocupată de militarii forţei internaţionale de menţinere a păcii.

Doi observatori ONU, răniţi într-un raid aerian israelian

Doi militari indieni din cadrul forţei ONU de menţinere a păcii în sudul Libanului au fost răniţi, iar postul lor de observaţie a fost distrus parţial sîmbătă, de un raid al aviaţiei israeliene, a declarat un purtător de cuvînt al Naţiunilor Unite. Milos Strugar, purtătorul de cuvînt al forţelor UNIFIL, a precizat că cei doi militari răniţi au fost transportaţi la spital şi că postul de observaţie din interiorul bazei lor a fost distrus parţial. Săptămîna trecută, un alt raid israelian a provocat moartea a patru observatori ONU, într-un atac pe care secretarul-general Kofi Annan l-a calificat drept "aparent deliberat". Premierul israelian, Ehud Olmert, şi-a exprimat regretul pentru incident şi a cerut deschiderea unei anchete, afirmînd că postul ONU nu a fost vizat intenţionat.

Doi militanţi palestinieni au fost ucişi în atacuri

Armata israeliană intensifică ritmul operaţiunilor în teritoriile palestiniene, vizîndu-i, în principal, pe liderii oganizaţiilor militante. Doi membri ai unor organizaţii radicale au fost ucişi în noaptea de sîmbătă spre duminică, la Nablus, în cursul unei operaţiuni sub acoperire a forţelor speciale israeliene. Este vorba despre liderul local al brigăzilor al-Qods, aripa armată a grupării Jihadul Islamic şi un membru al Brigăzilor Martirilor al-Aqsa, ramura armată a organizaţiei Hamas. Operaţiunea a fost confirmată de un purtător de cuvînt al armatei israeliene.

În acelaşi timp, în Fîşia Gaza, aviaţia israeliană a distrus locuinţele a doi lideri militanţi, însă atacurile nu s-au soldat cu victime. Aviaţia israeliană a mai bombardat, de asemenea, un atelier din oraşul Gaza, unde se crede că se fabricau arme. Blindatele israeliene au pătruns în zona Erez, din nordul Fîşiei Gaza, incursiunea fiind destinată deascoperirii tunelelor secrete şi depozitelor de explozibil. Israelul a lansat ofensiva asupra teritoriilor autonome la 28 iunie, la trei zile după răpirea caporalului Gilad Shalit de către militanţii palestinieni. Cel puţin 150 de palestinieni au fost ucişi în cursul acestei campanii.

Cea mai mare catastrofă ecologică din Mediterana

Bombardarea de către aviaţia israeliană a rezervoarelor de petrol ale centralei electrice de la Jiye, din sudul Libanului, a generat "cea mai mare catastrofă ecologică din Mediterana", a afirmat ministrul libanez al Mediului. "Pînă în prezent, între 10.000 şi 15.000 de tone de petrol brut s-au deversat în mare, iar aceasta este, incontestabil, cea mai mare catastrofă ecologică pe care a cunoscut-o vreodată Mediterana", a declarat ministrul. Rezervoarele centralei electrice de la Jiye, situată la circa 25 de kilometri sud de Beirut, au fost bombardate la 14 iulie, de aviaţia israeliană. La ora actuală, deversarea dintr-unul dintre rezervoare a încetat, însă un altul arde încă şi riscă să explodeze. Rezervoarele se află la doar 25 de metri de ţărmul mării. "Pînă acum, marile accidente ecologice au avut loc în oceane şi este pentru prima oară cînd o maree neagră se produce într-o mare închisă. Nu trebuie să ne facem iluzii, ea riscă să aibă consecinţe teribile nu doar asupra Libanului, ci a tuturor ţărilor din estul Mării Mediterane", a adăugat ministrul. În opinia sa, curăţarea ţărmului libanez, care nu va putea începe decît după încetarea bombardamentelor, va costa între 45 şi 50 de milioane de dolari şi s-ar putea încheia în vara viitoare.

Un avion american cu armament pentru Israel a făcut escală în Marea Britanie

Un avion american care transporta la bord "bunuri periculoase" şi se îndrepta spre Tel Aviv a realimentat, sîmbătă, pe un aeroport britanic, la o zi după ce Washingtonul a prezentat scuze Londrei pentru faptul că a încălcat regulile referitoare la transporturile de arme către Israel. Un al doilea avion american cu destinaţia Israel a făcut escală, ieri, pe aeroportul scoţian Prestwick, a anunţat un purtător de cuvînt al Autorităţii Aeronautice Civile Britanice. Criticii susţinerii necondiţionate pe care premierul Blair o acordă preşedintelui american în sprijinirea atacurilor israeliene din Liban şi-au exprimat indignarea faţă de noile zboruri, afirmînd că Marea Britanie nu ar trebui folosită pentru tranzitarea bombelor către Israel. Ministerul de Externe de la Londra a refuzat să comenteze informaţiile despre zboruri, dar a anunţat că Marea Britanie va permite escala avioanelor care transportă echipamente de apărare militară, cu condiţia ca acestea să urmeze îndeaproape procedurile corecte.