Peste 10 milioane de carduri de sănătate, dintre care peste 5,5 milioane au fost predate asiguraţilor, în prima lună de la începerea acţiunii, la 19 septembrie, au fost preluate de Poşta Română, informează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). De asemenea, aproximativ 4,5 milioane de carduri preluate de Poşta Română se află în prelucrare şi vor fi livrate conform gaficului. Rata de distribuire a cardului naţional de sănătate este, în acest moment, de peste 85%, precizează oficialii CNAS.

Conform graficului de predare-primire, sunt preluate în reţeaua poştală câte şase-şapte de mii de carduri pe zi. În termen de 20 de zile lucrătoare de la recepţionarea cardurilor de sănătate, Poşta Română se obligă să le distribuie asiguraţilor.

CUM AJUNG CARDURILE LA ASIGURAŢI Cardul de sănătate este înmânat titularului în baza unui act de identitate şi a semnăturii de primire. În situaţia în care, după minimum două prezentări la domiciliul asiguratului, dovedite pe baza avizului de transmitere, cardul nu a putut fi predat asiguratului, acesta va fi predat casei de asigurări teritoriale în evidenţa căreia se află asiguratul. Avizul pe care operatorul poştal îl lasă la domiciliul asiguratului în cazul în care nu va fi găsit va conţine numărul de telefon al factorului poştal, astfel încât asiguratul să îl poată contacta, în vederea stabilirii detaliilor privind modalitatea de distribuire. Dacă în intervalul celor 20 de zile cardul nu a putut fi predat, asiguratul poate să îl ridice personal de la casa de asigurări în a cărei evidenţă se află, după un termen de 10 zile lucrătoare, pe care Poşta Română îl are la dispoziţie pentru a preda cardul casei de asigurări.

COPIII SUNT ASIGURAŢI PRIN LEGE Tipărirea şi distribuirea cardului naţional vor continua, în următorii patru ani, pentru persoanele care vor împlini vârsta de 18 ani şi/sau vor dobândi calitatea de asigurat. Preşedintele CNAS, Vasile Ciruchea, a precizat, la începutul săptămânii, că doar asiguraţii cu vârsta peste 18 ani vor primi carduri de sănătate. "Copiii sunt asiguraţi prin lege, aşadar vor beneficia ca şi până acum de serviciile medicale, fără să fie necesară prezentarea cardului personal sau al unuia dintre părinţi. În această categorie intră şi copiii instituţionalizaţi. De asemenea, serviciile medicale de urgenţă fac parte din pachetul minim de servicii medicale, care se acordă atât persoanelor asigurate, cât şi persoanelor neasigurate. La accesarea acestui tip de servicii nu este necesar ca pacientul să facă dovada calităţii de asigurat", a spus preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea.

Neclarităţi grave

Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a declarat, miercuri, că toţi furnizorii de servicii medicale trebuie să achiziţioneze cititoare de carduri, iar preţurile nu sperie pe nimeni, fiind între cinci şi 80 de euro. Reprezentanţii medicilor de familie susţin că toată populaţia, inclusiv neasiguraţii şi copiii, ar fi trebuit să aibă cardul de sănătate, ei întrebând cum se va rezolva, de pildă, situaţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi din ţară sau nu sunt asiguraţi. "Am semnalat de mai multe ori că există nenumărate neclarităţi în privinţa cardului, dar acestea nu au fost soluţionate. Copiii nu au card şi se va folosi cardul părinţilor. Încă nu se ştie însă cum se va rezolva situaţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi din ţară sau dacă părinţii sunt neasiguraţi sau în situaţia în care copiii sunt instituţionalizaţi. La fel de neclară e situaţia gravidelor care nu au asigurare (sunt asigurate numai pe perioada sarcinii) şi care nu vor avea card. Cum vor fi rezolvate urgenţele pacienţilor neasiguraţi, dacă nici ei nu au card? Ce facem dacă pacientul îşi pierde cardul şi are doar o adeverinţă (adeverinţa nu poate ţine loc, tehnic vorbind, de card)? Considerăm că toată populaţia ţării, nu numai asiguraţii, ar fi trebuit să aibă cardul de sănătate", potrivit unui comunicat de luni seară al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei şi Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie.

Cum se activează

Cardul va face dovada calităţii de asigurat şi va confirma prezenţa asiguratului la furnizorul de servicii medicale. Prin implementarea acestui sistem informatic, banii din sistemul asigurărilor de sănătate vor fi cheltuiţi mai eficient şi mai transparent, susţine CNAS.

Cardul de sănătate primit acasă de asigurat, prin poştă, este inactiv. După ce va intra în posesia sa, asiguratul îl va prezenta pentru activare la prima vizită la un furnizor de servicii medicale. Mai exact, PIN-ul de transport al cardului naţional (0000) va fi schimbat cu un PIN personalizat, format dintr-o combinaţie de patru cifre. PIN-ul personalizat va fi introdus şi confirmat personal de către pacient. Personalizarea PIN-ului este obligatorie, altfel cardul rămâne în stare inactivă şi nu poate confirma servicii medicale în sistem. Acest PIN va fi introdus de către asigurat ori de câte ori va beneficia de un serviciu medical pentru validarea şi, mai apoi, decontarea acestuia din fondul asigurărilor sociale de sănătate. Introducerea altor date suplimentare pe cardul de sănătate este opţională şi se realizează doar la medicul de familie. Această etapă nu este obligatoriu să se realizeze concomitent cu activarea cardului. Potrivit Legii Sănătăţii nr. 95/2006, cardul naţional de sănătate trebuia să fie introdus până la sfârşitul lui 2007, însă a fost amânat până în 2014. Un prim proiect-pilot a fost implementat la sfârşitul lui 2012, în judeţul Arad. Din iunie 2014, în cadrul unui al doilea proiect-pilot, cardul a fost distribuit pentru 8.000 de pacienţi din 79 de centre private, care fac dializă.