66 de manifestanţi împotriva summit-ului G20 au fost arestaţi joi, la Pittsburgh, în estul SUA, în cursul mai multor proteste, a anunţat poliţia federală americană (FBI) într-un comunicat publicat vineri. Joi după-amiază, 24 de persoane au fost arestate în cursul unei manifestaţii neautorizate, în cadrul căreia poliţia a folosit gaze lacrimogene şi tiruri cu gloanţe din plastic, pentru a dispersa o mie de manifestanţi care încercau să se apropie de centrul de conferinţe care adăposteşte summit-ul liderilor G20. Pe de altă parte, 42 de persoane au fost arestate la o altă manifestaţie, în Piaţa Schenley din apropierea Universităţii din Pittsburgh, în cursul serii. Trei protestatari şi doi poliţişti au fost răniţi sau au suferit reacţii din cauza gazului chimic. Porţile şi vitrinele a cel puţin 19 magazine au fost avariate, majoritatea în apropiere de Universitatea Pittsburgh. Majoritatea protestatarilor arestaţi sînt tineri în jurul vîrstei de 20 de ani. Unul este minor. Cei mai mulţi au fost inculpaţi pentru că au refuzat să se disperseze, unii pentru incitare la rebeliune. O mare manifestaţie a fost organizată vineri, împotriva reuniunii liderilor celor mai puternice 20 de economii mondiale.

Summit-ul G20 modelează o nouă ordine economică mondială

Concluziile primei zile a summit-ului liderilor G20 de joi şi vineri, de la Pittsburgh, reflectă o nouă realitate globală, în care ţările cu economii emergente joacă un rol mai important în definirea politicilor care guvernează sistemul economic mondial. Prin transformarea G20 în noul for de coordonare economică globală şi creşterea influenţei mondiale a marilor economii emergente, precum China şi India, marile puteri ale lumii îşi iau un angajament de cooperare strînsă chiar şi după ce criza financiară va ajunge la final, iar recesiunea se va încheia. Totodată, adoptarea G20 ca principal consiliu economic mondial ridică întrebări legate de soarta Grupului celor 8 naţiuni puternic industrializate. Unele voci consideră că G8 ar putea să dispară cu timpul, dar diplomaţii aflaţi la Pittsburgh spun că forul îşi va continua activitatea, dar se va concentra pe probleme non-economice. Structura G20 a fost modificată anul trecut, în urma turbulenţelor severe de pe pieţele financiare, devenind dintr-un forum ministerial un grup al liderilor mondiali, notează Reuters.

Chestiunile convenite joi de liderii G20 reprezintă victorii importante pentru preşedintele SUA, Barack Obama, care găzduieşte primul summit internaţional important de la învestirea în funcţie de la începutul acestui an. Obama a insistat pentru schimbări în arhitectura sistemului financiar global prin care marile puteri să recunoască importanţa Chinei şi a altor economii emergente mari. SUA au propus în acest sens transferarea a cinci puncte procentuale din drepturile de vot din conducerea Fondului Monetar Internaţional de la ţările dezvoltate către cele emergente. Viteza cu care liderii G20 au fost de acord cu această măsură (dacă deciziile preliminare de joi sînt adoptate oficial) este surprinzătoare, pe fondul sensibilităţilor politice care înconjoară subiectul, din moment ce Europa va înregistra cea mai semnificativă diluare a influenţei pe scena globală, se arată în analiza Reuters.

În plus, creşterea puterii globale a ţărilor emergente ar putea ajuta şi eforturile lui Obama pe un alt plan. Liderul de la Casa Albă încearcă, de la începutul mandatului, să determine marii exportatori, precum China, să se concentreze mai mult pe consolidarea cererii interne, pentru a ajuta economiile cu un ritm de creştere mai redus, precum SUA, să găsească noi pieţe de export. Comunicatul preliminar pregătit de G20 arată şi că liderii celor mai puternice economii ale lumii au convenit ca şeful FMI să fie selectat în funcţie de calificări, şi nu de naţionalitate, decizie semnificativă din moment ce şeful FMI a fost întotdeauna european, iar cel al Băncii Mondiale, american, potrivit Reuters.