Peste 700 de combatanţi din Kurdistanul irakian au fost ucişi de la începutul ofensivei împotriva grupării Stat Islamic în Irak, la 9 iunie, a anunţat, ieri, Guvernul regiunii autonome. În total, 727 de combatanţi kurzi peshmerga au fost ucişi şi 3.564 au fost răniţi în şase luni, a afirmat Guvernul, precizând că bilanţul include ofiţeri, subofiţeri, membri ai serviciilor de informaţii, ai poliţiei şi veterani kurzi peshmerga. Guvernul a adăugat că alţi 34 de membri ai forţelor de securitate kurde au fost daţi dispăruţi. Combatanţii islamişti din gruparea sunnită Stat Islamic au preluat controlul asupra unor părţi importante din teritoriul irakian, profitând de lipsa de reacţie a armatei irakiene. Combatanţii kurzi au un rol important în contraofensiva împotriva grupării Stat Islamic. Cu susţinerea raidurilor aeriene ale coaliţiei internaţionale, ei au preluat controlul asupra mai multor zone ocupate de combatanţi islamişti, printre care barajul de la Mosul, din nordul Irakului.

AUTORIZAȚIE DE RĂZBOI Secretarul de stat american, John Kerry, a cerut, marți, Congresului autorizația de război contra grupării Statul Islamic în Irak și Siria, o autorizație juridică formală, după ce războiul deja a început. Șeful diplomației americane a pledat în fața influentei Comisii pentru Afaceri Externe a Senatului pentru o autorizație de folosire a forței militare (Authorization for Use of Military Force, AUMF). Această autorizație ar trebui să dea președintelui Obama un mandat clar și flexibilitatea de a continua conflictul armat contra SI și forțelor sale afiliate, a cerut Kerry. Potrivit Constituției SUA, numai Congresul are dreptul de a declara război. Dar administrația, până în prezent, a sărit peste acest context legal: ea a angajat lovituri militare în Irak și Siria contra SI pe baza precedentelor AUMF, prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 împotriva al-Qaida, talibanilor și altor grupuri teroriste și a doua în 2002, pentru pregătirea invadării Irakului. Și Kerry a declarat răspicat: ”Guvernul va continua operațiunile sale militare, în caz de refuz al Congresului. Avem autoritatea în conformitate cu AUMF din 2001”. Coaliția internațională condusă de SUA a efectuat, din august în Irak și din septembrie în Siria, circa 1.100 lovituri aeriene împotriva bastioanelor grupării SI, ultrajihadiști sunniți care controlează teritorii din aceste două țări.

COOPERARE TURCIA - MAREA BRITANIE ”Marea Britanie şi Turcia cooperează cât mai strâns posibil pentru a opri fluxul de combatanţi străini care intenţionează să se alăture în Irak şi în Siria jihadiştilor din cadrul grupării Stat Islamic (SI)”, a declarat marţi, la Ankara, premierul britanic, David Cameron. ”Luptăm împotriva unui inamic comun, terorismul extremist”, a afirmat David Cameron în cursul unei conferinţe de presă comune cu omologul său turc, Ahmet Davutoglu. În noiembrie, Marea Britanie a apreciat că se confruntă cu cea mai mare ameninţare la adresa securităţii sale pe care a cunoscut-o pe timp de pace. Scotland Yard estimează că peste 500 de cetăţeni britanici s-au alăturat grupării SI şi exprimă temeri că aceştia ar putea comite atentate odată întorşi acasă. Premierul britanic a subliniat că discuţiile cu omologul său turc s-au concentrat asupra strategiei pe termen lung pentru a învinge SI şi a restaura stabilitatea în această parte a lumii. Schimbul de informaţii la cel mai înalt nivel între cele două ţări ar putea ajuta la stoparea fluxului de jihadişti, a subliniat David Cameron. La rândul său, Ahmed Davutoglu a respins acuzaţiile că Turcia le permite extremiştilor care se duc în Siria pentru a lupta împotriva regimului preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, să tranziteze teritoriul său. Turcia cere punerea în practică a unei strategii globale în vederea înlăturării de la putere a regimului al-Assad. Ankara propune stabilirea unei zone-tampon de securitate şi de excludere aeriană la graniţa sa cu Siria. Coaliţia condusă de SUA, din care face parte şi Marea Britanie, a început, la sfârşitul lui septembrie, atacuri aeriene împotriva poziţiilor jihadiste din Siria, la câteva zile după ofensiva lansată de SI asupra oraşului Kobane, situat în apropierea frontierei turce. Ankara consideră că raidurile coaliţiei internaţionale sunt insuficiente şi că ameninţarea jihadistă va fi eliminată doar odată cu înlăturarea de la putere a preşedintelui sirian.