Aproximativ 70.000 de manifestanţi ai opoziţiei s-au reunit, ieri la prânz, în Piaţa Independenţei din Kiev. Opoziţia s-a reunit după 80 de zile de criză politică, cea mai lungă din Ucraina, dar mingea este în tabăra puterii. Preşedintele Viktor Ianukovici, ai cărui contestatari din Piaţa Independenţei îi cer plecarea de la putere, are, teoretic, mai multe opţiuni, dar, în acelaşi timp, este prins în lanţ între mai multe forţe puternice. Presiunea cea mai clară este cea a Rusiei, către care s-a întors la sfârşitul lui noiembrie, renunţând brusc la semnarea unui acord de asociere cu UE, pe care l-a promovat timp de trei ani. În urma acestei schimbări de poziţie, Moscova i-a oferit un ajutor financiar de 15 miliarde de dolari şi o scădere cu o treime a preţului la gazele naturale livrate. Dar, acceptând acest lucru, Ianukovici a pus în mâinile Kremlinului, dacă nu o telecomandă, cel puţin un fir solid de care Putin poate trage în orice moment, făcând ca plăţile următoare către Kiev să depindă de situaţia politică din Ucraina. De aceea, atât opoziţia, cât şi partenerii occidentali ai Ucrainei aşteptau cu nerăbdare să cunoască rezultatele întâlnirii dintre cei doi oameni politici. Aceasta a avut loc vineri seara, la Soci, cu ocazia deschiderii Jocurilor Olimpice de Iarnă, dar nimic nu a fost dat publicităţii din ceea ce au discutat sau decis cei doi preşedinţi.

AŞTEPTĂRI Atât Rusia, cât şi UE şi SUA aşteaptă ca Ianukovici să numească un nou premier pentru a-l înlocui pe Mikola Azarov, care a demisionat la 28 ianaurie. Pare puţin probabil ca preşedintele să poată găsi un candidat care să fie acceptabil atât pentru Kremlin - care vrea ca angajamentele Kievului în faţa sa să fie respectate -, cât şi pentru Occident, care pledează pentru un guvern de tehnocraţi, de unitate naţională, în care opoziţia pro-europeană să aibă o influenţă reală. Dacă occidentalii - dintre care unii se declară favorabili unor sancţiuni ţintite împotriva lui Ianukovici sau a apropiaţilor săi - invocă un ajutor substanţial pe care l-ar putea oferi Kievului, americanii citează în acelaşi timp colaborarea cu Fondul Monetar Internaţional, ale cărui cerinţe stricte sunt dificil de acceptat pentru Ucraina. La rândul său, opoziţia, care s-a radicalizat pe măsură ce criza s-a prelungit, cere acum, în primul rând, o reformă constituţională pentru a reveni instantaneu la Legea fundamentală din 2004, altfel spus pentru reducerea atribuţiilor prezidenţiale în favoarea Parlamentului şi a Guvernului.

De partea puterii, orice operaţiune a forţelor de securitate împotriva opoziţiei pare improbabilă în zilele care urmează. Ianukovici se declară deschis compromisului şi dialogului, inclusiv unei reforme constituţionale, dar propune elaborarea unui nou text, ceea ce ar dura mai multe luni. Opoziţia vede în aceasta mai ales o manevră pentru a câştiga timp. În acelaşi timp, o soluţie de tip georgian, cu un marş pacifist al opozanţilor pentru a ocupa Parlamentul, este dificil de imaginat, cartierul guvernamental fiind protejat de propriile baricade şi de redutabilele unităţi antirevoltă ale Ministerului de Interne - Berkut.