Scrutin validat. Secţiile de votare de peste Prut şi-au deschis porţile ieri, la ora 07.00, în cadrul alegerilor locale, la care erau aşteptaţi să voteze peste 2,66 milioane de alegători. În total au fost deschise 1.955 de secţii de votare, dintre care 300 la Chişinău, unde sunt înregistraţi circa 614.000 de alegători. Pentru cele aproximativ 12.600 de funcţii elective s-au înscris peste 62.300 de concurenţi, ceea ce reprezintă aproape 2,5% din populaţia adultă a ţării. Cea mai mare concurenţă este la funcţia de consilier raional şi municipal, câte şapte candidaţi pentru un loc. Pentru cele 898 de primării au fost înregistraţi 4.312 candidaţi. Scrutinul este monitorizat de circa 1.150 de observatori, dintre care 150 străini. Procesul de votare se va încheia la ora 21.00, după care vor fi anunţate rezultatele unui exit-poll, realizat în Chişinău. Pentru alegerile locale au fost tipărite peste 7,4 milioane de buletine de vot, dintre care 5,7 milioane în limba română şi peste 1,7 milioane în limba rusă.

Cea mai disputată este alegerea primarului capitalei Chişinău şi componenţa Consiliului Municipal. Favoriţi pentru postul de primar al Chişinăului sunt actualul deţinător al funcţiei, Dorin Chirtoacă, reprezentând Partidul Liberal, şi candidatul Partidului Comuniştilor, Igor Dodon. Candidatul Partidului Liberal Democrat este Victor Bodiu, iar cel al Partidului Democrat, Valentina Buliga, actualul ministru al Muncii.

Rata de participare în alegerile locale a depăşit minimul necesar pentru validarea scrutinului, de 25%, în practic toate localităţile ţării, potrivit rezultatelor anunţate de Comisia Electorală Centrală (CEC). Doar în cazul localităţii Corjova, din stânga Nistrului, care a fost blocată de miliţia transnistreană, rata de participare era de 19%. Secţia de votare pentru alegerile din Corjova activează în localitatea vecină Cocieri, pentru a fi evitate conflictele cu administraţia separatistă de la Tiraspol. Cea mai mare participare se menţine în raionul Râşcani cu 47,4%, în Ciocana cu 42, 5% şi în sectorul Buiucani cu 46,8%. Rata de participare în suburbiile municipiului Chişinău este de 48,1%. Liberalul Dorin Chirtoacă şi-ar fi asigurat un nou mandat la Primăria Chişinăului cu 53% din voturi, în timp ce comunistul Igor Dodon ar fi obţinut doar 41%, potrivit rezultatelor preliminare de la ora 16.00 ale exit-poll-ului organziat de CBS la comanda Publika.

Un vot pentru viitor. Rezultatele alegerilor locale vor influenţa viitorul politic al ţării, a declarat, ieri, la ieşirea de la urne, preşedintele interimar Marian Lupu. Acesta admite că R. Moldova ar putea organiza, din nou, alegeri legislative anticipate, în cazul în care comuniştii vor câştiga alegerile locale. Şeful statului moldovean şi-a exprimat, însă, speranţa că moldovenii vor vota inteligent şi că actuala criză politică va fi depăşită.

Şi de la Moscova a venit un semnal important. Tiraspolul şi Chişinăul trebuie să renunţe la poziţiile lor radicale, iar Transnistriei trebuie să i se acorde un statut special, pentru că nici ideea independenţei Transnistriei, nici cea a Moldovei ca stat unitar nu-şi găsesc sprijin internaţional, a declarat ieri ministrul rus al Afacerilor Externe. “Organizăm pe 21 iunie, la Moscova, o întâlnire în format 5 plus 2 (R. Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina şi OSCE, plus UE şi SUA ca observatori), unde toate părţile sunt aşteptate şi unde am dori să declarăm fără echivoc că relansăm procesul politic”, a declarat Serghei Lavrov într-un interviu. Luna trecută, preşedintele comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat a Rusiei, Konstantin Kosacev, declara că Rusia va accepta orice format de soluţionare a conflictului transnistrean, cu excepţia unui stat unitar care nu ar ţine cont de interesele poporului transnistrean. Aceste declaraţii ale oficialilor ruşi renasc la Chişinău temerile că Rusia doreşte, de fapt, o federalizare a ţării, aşa cum prevedea planul Kozak din 2003, respins în ultimul moment de Vladimir Voronin, pe atunci preşedintele ţării.