Dinamica producţiei de peşte de apă dulce a suferit modificări majore în ultimii 30 de ani. Astfel, dacă în anii `70 producţia anuală era de aprox. 12.000 tone de peşte, anul trecut aceasta a fost de 3.300 tone. Potrivit unor date statistice întocmite de specialiştii Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare (INCD) „Delta Dunării“, este greu de spus, din punct de vedere cantitativ, care specie de peşte a suferit cel mai mare declin. Potrivit INCD „Delta Dunării“, faţă de anul 1970, în 2005 producţia de babuşcă şi roşioară a scăzut de la 4.000 tone la mai puţin de 200, ştiuca a scăzut de la 2.200 tone la sub o sută, iar somnul de la 1.050 tone la 75 tone. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi cu speciile de crap, sturion, biban, şalău, scrumbie sau lin. Practic, chiar dacă au suferit modificări majore din punct de vedere cantitativ, comparativ cu anul 1970 singurele specii care sînt „pe plus“, sînt carasul şi fitofagul. Mai mult chiar, statisticile arată că, anul trecut, jumătate din producţia de peşte a fost reprezentată de caras. Potrivit directorului Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), Gheorghe Ştefan, cantitatea de peşte pescuit în scopuri comerciale a scăzut mult prea mult, iar grav este că mai multe specii, printre care morunul şi sturionul, sînt pe cale de dispariţie. Specialiştii în acvacultură spun că trebuie luate cît mai urgent măsuri de protejare a speciilor pe cale de dispariţie, dezvoltarea de proiecte pentru repopularea bălţilor şi a lacurilor şi, nu în ultimul rînd, realizarea unui plan de acţiune pentru încurajarea dezvoltării industriei piscicole.