Oamenii de ştiinţă din domeniul cercetării marine au declarat, ieri, de Ziua Internaţională a Mării Negre, că a venit momentul să uităm de „poezia” anilor `70 şi anume că „marea este izvor nesecat de bogăţie şi resurse“. Mai mult, aceştia au spus că s-a înregistrat o diminuare considerabilă a cantităţii de peşte existent în Marea Neagră. Potrivit directorului Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), Gheorghe Ştefan, cantitatea de peşte pescuit în scopuri comerciale a scăzut de la 15 – 16.000 tone la numai 5.000 tone. De asemenea, grav este că mai multe specii, printre care morunul şi sturionul, sînt pe cale de dispariţie. Cu toate acestea, reprezentanţii Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) nu au făcut decît un plan de acţiune pentru protejarea sturionilor. Prezent la Constanţa, la manifestările dedicate sărbătoririi Mării Negre, ministrul MMGA, Sulfina Barbu a declarat că, anul trecut, a luat decizia interzicerii pescuitului pentru această specie pe o perioadă de zece ani, precizînd că la baza hotărîrii a stat o fundamentare ştiinţifică elaborată de cercetătorii români, dar şi consultarea instituţiilor internaţionale de specialitate. Ministrul Mediului a explicat că măsura s-a impus pe o perioadă mai îndelungată întrucît pentru repopularea cu sturioni este nevoie de şase pînă la 16 ani. Totodată, Ministerul Mediului împreună cu cel al Agriculturii au realizat un plan de acţiune pentru încurajarea dezvoltării acvaculturii. Sulfina Barbu a adăugat că a fost deja alocată către Ministerul Agricuturii o primă tranşă de un milion de euro din fonduri guvernamentale pentru încurajarea acţiunilor de acvacultură şi pentru redarea unui număr important de sturioni în Dunăre, în mediul lor natural. Deşi e singurul proiect demarat în domeniul pisciculturii, ministreasa Mediului s-a şi lăudat că membrii Comisiei Europene şi a celei pentru Protecţia Fluviului Dunărea au sugerat Bulgariei să adopte măsuri identice cu cele ale României privind prohibiţia la sturioni.