Peştera Chauvet din sudul Franţei, decorată cu cele mai vechi picturi rupestre cunoscute până în prezent, a fost înscrisă duminică în patrimoniul mondial al umanităţii, a anunţat Comitetul UNESCO, întrunit la Doha. Aflată la 23 de metri sub pământ, pe un platou din calcar din sudul Franţei, această peşteră reprezintă "o mărturie unică şi excepţional de bine conservată", a subliniat Comitetul UNESCO. "Vestigiile arheologice, paleontologice şi artistice ale grotei ilustrează ca nici o altă peşteră de la începutul paleoliticului superior frecventarea peşterilor pentru practici culturale şi rituale", a adăugat Comitetul agenţiei ONU pentru educaţie, ştiinţă şi cultură. Rămasă închisă vreme de 23.000 de ani după prăbuşirea unor roci, redescoperită pe 18 decembrie 1994 de trei speologi - Jean-Marie Chauvet, Christian Hillaire şi Eliette Brunel, peştera Chauvet conţine mai bine de 1.000 de desene, "expresii remarcabile ale primei creaţii artistice a omului", în paleoliticul superior, în urmă cu 36.000 de ani. Acele desene pe stâncă, operele unor bărbaţi şi femei din cultura Aurignac, conţin un repertoriu bogat, cu 435 de reprezentări animale, ce prezintă 14 specii: urşi, rinoceri lânoşi, lei, pantere, bizoni etc. Zidurile dezvăluie, de asemenea, zeci de desene reprezentând formele unor palme umane, desenate atât în negru, cât şi în alb, dar şi reprezentări ale sexului feminin şi, în fundul grotei, desenul excepţional conservat al unui corp feminin alături de un bizon. Pe solul peşterii se află urmele reale ale unor gheare de urs, de două ori mai mari decât o palmă umană, şi numeroase oseminte ale acelor animale feroce care hibernau în acea peşteră. Tot duminică, la Doha, Comitetul UNESCO a inclus alte câteva site-uri pe lista patrimoniului mondial: Delta Okavango (Botswana), Peşterile Maresha şi Beit Guvrin (Israel), Peisajul podgoriilor din Piemont - Langhe-Roero şi Monferrato (Italia), cele opt site-uri dintre Bursa - Cumalikizik (Turcia), oraşul Pergam (Turcia) şi site-ul preistoric Poverty Point (Statele Unite).